Căutarea unei idei geniale este o întreprindere riscantă, poate dura o viață întreagă și putem sfârși cu nimic, până la urmă. Deși nu pare chiar așa: afli despre fel de fel de proiecte și companii și îți spui “Extraordinar! Dacă aș avea și eu o idee ca asta, mâine m-aș apuca”. E ca și cum am vedea un concert al lui Alexandru Tomescu și am spune “Genial! Dacă aș putea cânta așa, mâine m-aș apuca de vioară”. Dacă pui mâna prima oară pe o vioară și așa vrei să cânți, nu vei începe niciodată.

Uităm că multe dintre ideile vizionare au fost considerate la început chiar tembele. Așa cum a fost ideea lui Mihai Marcu, președintele MedLife (cea mai mare rețea privată de sănătate din țară), de a construi în 2006 o clinică în Calea Griviței, în București. Era o veselie generală în toată piața: “…unii concureți râdeau: <ce fac ăia pe Grivița, acolo?>”.

Acum cinci ani, eram convinsă că specia numită “cea mai bună idee” chiar există. Zeci de interviuri și sute de ore de învățare mai târziu, știu că m-am înșelat. Florin Talpeș a creat Bitdefender în urma unei regretabile erori, Monica Cadogan a vrut să facă un magazin de fashion și a sfârșit prin a crea Vivre, iar ideea genială a lui Dragoș Petrescu era să administreze un McDonlad’s, nu să fondeze lanțul City Grill.

Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt. Chiar ei explică aici, aici și aici.

Preocuparea pentru idee în sine e, aproape întotdeauna, sterilă. Iar întrebarea din titlu este, în consecință, greșită. Dan Șucu, fondatorul Mobexpert, spune că “de cele mai multe ori, primim răspunsuri greșite pentru că punem întrebări greșite”. Dacă mă întreb ce idee genială aș putea avea, răspunsul e că n-am căutat destul sau că ceva e în neregulă cu mine, dacă tot nu-mi vine.

În schimb, experiența de a salva două companii din pragul falimentului și de a le crește apoi până la poziția de lideri de piață l-a învățat pe Lucian Butnaru, fondatorul ZebraPay, că secretul este în execuție și în perseverență, nu în ideea genială.

O întrebare mult mai bună este, până la urmă, “cum aș putea face azi un pas, oricât de mic, pentru a-mi pune în practică ideea, oricât de banală?” Cu alte cuvinte, singurul fel în care pot afla este să încerc. Cea mai mare greșeală, crede Lucian, este să nu încerci, să nu iei decizii. Și pot încerca într-un mod relativ lipsit de riscuri ținând cont de trei principii.

1. Experimentul e cea mai bună cercetare

Când lui Dan Isai, fondatorul Salad Box, i-a venit ideea unui business cu salate, a închiriat 9 metri pătrați și a vândut el însuși salate. Când Marius Ștefan a decis să dea o șansă ideii de a începe o companie de închirieri, a luat în leasing trei mașini, un birou în magazinul tatălui său și a închiriat pe bune mașinile. Care este cel mai simplu test real pe care îl pot face? O idee este bună în măsura în care cineva o “cumpără”; însuși procesul de testare va lămuri o tonă de întrebări.

2. Care este cel mai prost scenariu?

Am învățat să ne evaluăm ideile după o metodă cel puțin ciudată: planul de business. Planul de business presupune că poți răspunde de la început la întrebări imposibile despre cine vor fi clienții, cât de mare este oportunitatea (piața), câți bani va aduce și altele asemenea. Nu că ar fi inutil. Dar e nefolositor în această fază. În loc să întreb “cât de mare e oportunitatea?” mai bine întreb “ce am de pierdut dacă testez?” E o modalitate minunată de gestionare (și minimizare) a riscului: sunt gata să risc timpul necesar unui experiment? Dar reputația? Dar banii de început, oricâ de mică ar fi suma? Sunt gata să o fac chiar dacă va fi un eșec?

3. Intenția este să învăț

Nu să obțin aprobare, nu să să fiu lăudat, nu să-mi confirm convingerile. E un principiu complicat, pentru că învățăm (vă amințiți sentimentul aiurea de a fi scos la tablă când nu știi lecția?) că trebuie să avem răspunsuri, altfel suntem niște fraieri. În lumea antreprenoriatului și proiectelor noi, însă, povestea asta nu ține. Când testezi o idee, pui o grămadă de întrebări, cu intenția de a învăța ce merge și ce nu, care e pasul următor. Dacă mi-am făcut lecțiile la punctul 2, ar trebui să pot tolera această etapă. Acest minunat podcast despre primele zile ale Airbnb e o lecție despre ce înseamnă să înveți de la primii clienți (căutați episodul numit Handcrafted).

De asemenea, episodul TED Radio Hour dedicat spiritului investigativ este de ascultat, pentru a înțelege puterea întrebărilor când vine vorba despre inovație și descoperire.

Și o ultimă idee, înainte de a trece la cele 3 lucruri care omoară cu certitudine o idee: Sergiu Neguț, angel investor profesor specializat în creșterea comapaniilor, a spus în conversația noastră recentă ceva foarte important: orice test, orice încercare, orice experiment, trebuie să aibă o dată de expirare, o dată la care o concluzie trebuie trasă.

Trei lucruri neindicate:

1. Prea multă cercetare

Există întotdeauna încă un studiu de citit, încă un excel de bibilit, încă o întrebare despre viitor de explorat. Când gândul că “trebuie să mai citesc înainte de a face orice altceva” amână cu lunile acțiunea, e un semn că ideea e pe cale să moară.

2. Investiție prea mare

Dacă ideea presupune un credit la bancă garantat cu casa, banii întregii familii, demisia de la job și reputația în fața întregii lumi, e un semn de alarmă că miza trebuie micșorată și testul redus la dimensiuni suportabile. Mizele prea mari împiedică învățarea și tind să anuleze însăși ideea de experiment: trebuie să îți iasă indiferent ce s-ar întâmpla. E din ce în ce mai greu să schimbi direcția sau să închizi o poveste care nu merge, inclusiv din cauza unei feste pe care ne-o joacă tuturor mintea, numită “sunk cost bias”. Decât să riști atâta, mai bine o lași baltă.

3. Ouăle mele în coșul altcuiva.

Dacă succesul ideii e dincolo de ceea ce pot controla, e un semn rău. De exemplu, dacă investesc într-un teren cu gândul că un primar va face ceva ca să-i crească valoarea, dacă totul depinde de un partener nu foarte serios, dacă totul e bazat pe prea multă cercetare de piață abstractă și prea puțină experiență reală cu clienții, e o problemă. Șansa de a face ceva e mică dacă, pentru asta, trebuie să se alinieze ceva planete.

Acestea fiind spuse, m-aș bucura să știu ce înseamnă pentru voi o idee bună. Și de unde ați apucat-o, atunci când s-a arătat.

Fotografie: Ben White on Unsplash

______________________________________

Dacă vreți să învățați cum folosiți gândirea antreprenorială pentru idei și proiecte noi, vă aștept cu plăcere la unul dintre programele Effectuation.