ERA ANTREPRENORIALĂ. Ce urmează după era carierelor pe viață

Nu știu câți dintre voi, cei care citiți, sunteți pe cale de a dezvolta o aplicație. Sau câți dintre voi lucrați, part-time sau nu, ca șoferi de Uber. Am prieteni buni – și am cunoscut în ultimul timp o groază de oameni – care sunt manageri de social media. 

Sunt, putem spune, ocupații și meserii ca oricare altele. Nimic foarte interesant. Dar acum zece ani de zile, niciuna dintre ele nu exista, iar schimbarea se accelerează: 85% dintre meseriile care vor exista în 2030 nu s-au inventat încă. 

Această accelerare înseamnă, pentru noi, oamenii, un singur lucru: oricât de inconfortabil ar fi, vom fi obligați să învățăm și să ne adaptăm unei lumi dominate de din ce în ce mai multă incertitudine. 

Am fost crescuți și educați într-o logică inventată de nevoile unei alte epoci. Era industrială a secolului 20 însemna, pentru marea noastră majoritate, un parcurs previzibil de 16-17 ani de educație, urmați de 40 de ani de carieră într-o industrie sau chiar într-o singură companie. Simplu. O viață, o meserie, o carieră, o companie, o ierarhie. 

Astăzi, nimic din toate acestea nu mai e chiar valabil: viața organizațiilor s-a redus la 20 ani sau chiar mai puțin, sistemele clasice de management, bazate pe comandă și control, se dezagregă și fiecare dintre noi ne putem aștepta să avem multiple cariere într-o viață de om, mult dincolo de vârsta de pensionare.  

În procesul de a explora și a stăpâni necunoscutul, au existat mereu două cicluri clar delimitate: la început, câțiva pionieri se avântă în teritorii noi; apoi, pe măsură ce scade riscul, din ce în ce mai mulți coloniști se stabilesc, până ce o întreagă populație ocupă un teritoriu. Primii sunt antreprenorii mânați de curiozitate și nevoia de a descoperi și crea ceva nou. Marea noastră majoritate suntem coloniști, dar e foarte posibil ca ritmul schimbării să ne forțeze pe toți să devenim oarecum antreprenori. 

Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender, definește antreprenorii ca oameni care schimbă cursul lucrurilor, nu neapărat construind o nouă companie, ci chiar asumându-și cărări nebătătorite și punându-și întrebările relevante în viața personală. 

Companii ”flexibile”

Felul în care companiile se percep pe ele însele se schimbă și el. Una dintre concluziile relevante ale unui studiu recent al IWG (un grup de administrare de birouri) a descoperit că 60% dintre angajații români lucrează la distanță cel puțin o zi pe săptămână. ”Am intrat în era forței de muncă mobile și flexible, iar acest fenoment reprezintă o schimbare majoră nu doar pentru România, dar și la nivel global. Foarte curând, conceptul de muncă flexibilă va deveni normalitate” spune unul dintre autorii studiului. 

Iar ”mentalitatea” companiilor nu se schimbă doar în legătură cu programul; se schimbă și în legătură cu ceea ce înseamnă noțiunea de angajare, de la contract de muncă, la muncă pe contract. În viitor, companiile vor înlocui, probabil, ideea de a angaja oameni cu aceea de a rezolva nevoi și probleme cât mai eficient și flexibil: cu freelancer-i, cu consultanți, sau angajați. 

În Statele Unite, spre exemplu, se estimează că, în 2020, 40% din forța de muncă va fi compusă din freelanceri. 

Automatizare

Acum câteva zile, am vorbit cu o prietenă. Printre altele, mi-a spus că a avut o perioadă mai grea, pentru că i-a plecat unul dintre cei mai buni oameni. Am întrebat-o cum a rezolvat. ”Mi-am dat seama că putem automatiza tot ceea ce făcea colega mea” mi-a spus. 

Impactul automatizării asupra muncii noastre e încă greu de estimat exact. Există date care arată că România e mult mai vulnerabilă. Și că unele meserii sunt mult mai ”automatizabile” decat altele: de exemplu, probabilitatea ca jobul unui contabil să fie preluat de un algoritm este de 95%. 

Mulți dintre antreprenorii pe care îi cunosc lucrează deja, într-o formă sau alta, cu tehnologie de la companii precum UIPath pentru a automatiza o seamă de procese, până acum în sarcina unor oameni puțin calificați.

Oameni de capul lor

Și, apoi, vedem o mare de schimbare care vine din interiorul companiilor, care prețuiesc la angajați altceva decât până acum. Vor oameni cu spirit antreprenorial, pe care să îi poată trimite să exploreze subiecte complexe și să vină cu idei inovatoare, care să-și asume riscuri și să aibă inițiativă. 

Acum câțiva ani, când Dan Isai, fondatorul Salad Box (astăzi companie multinațională românească), a început să se gândească la un lanț de fast-food sănătos, și-a trimis echipa să studieze modele și le-a spus un singur lucru: vreau să găsiți o soluție. ”În două luni, aveam modelul pentru Pep&Pepper” spune Dan.

Când a deschis business-ul în Ungaria, Iulian Stanciu, CEO al Emag, a trimis acolo o echipă cu ”caiețel și creion” să documenteze și rezolve problema începutului.

Într-o lume care accelerează, companiile încep să ceară cu totul altceva de la angajații lor. Abilitățile viitorului, așa cum le-a definit World Economic Forum, n-au nimic de-a face cu specializările, ci cu flexibilitatea: creativitate, gândire critică, rezolvarea problemelor complexe, inteligență emoțională și lucrul cu oamenii, capacitatea de a lua decizii. 

Trei abilități esențiale

Cum ne-am putea pregăti pentru această nouă epocă antreprenorială? Este foarte posibil ca cei care câștigă să fie oamenii care au capacitatea de a face câteva lucruri:

  1. Să învețe rapid. În locul unui loc de muncă ce oferă cel mai mare salariu, să aleagă acel mediu care oferă cele mai multe oportunități de învățare. 
  2. Să accepte riscul și greșelile. ”E mai puțin important” spune Iulian Stanciu, ”dacă ne-a ieșit sau nu. Important e ce am învățat din acel lucru”. 
  3. Să experimenteze constant. Cu idei noi, cu inițiative inovative sau cu alt fel de a face lucrurile. 

Era carierelor pe viață, a siguranței locului de muncă și a pensiei la 65 de ani este, dacă ne uităm la datele de azi, apusă. Era antreprenorială pare a-i urma, nu doar pentru companii, dar pentru fiecare dintre noi.

Photo by Shridhar Gupta on Unsplash


Ce să citiți mai departe:

  1. Cartea ”Designing Your Life”. Un minunat ghid pentru experiment, ca drum pentru a ne inventa și reinventa.
  2. Ce se întâmplă cu organizațiile și cu managementul? Ceea ce știam nu mai este valabil. O conversație cu Adrian Stanciu, unul dintre cei mai buni consultanți în transformarea companiilor.
avatar