Aici e capacitatea de negociere. Să discuți cu fiecare individ, fiecare cu argumentul lui, și să cauți împreună ieșirea din situație, pentru că barca e comună. Dacă unul trage înainte și altul înapoi, barca se învârte pe loc.”
Ipoteza pe care Bogdan Voicu și cu mine o explorăm în această conversație este că această perioadă de divizare și suferință e preludiul pentru o nouă etapă de evoluție.
Bogdan este sociolog și cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. E parte din grupul de cercetători români care lucrează în echipa World Values Survey și unul dintre coordonatorii cărții Atlasul Valorilor Românilor. A lucrat în proiecte de cercetare și consultanță pentru organizații de la UNESCO la Renault, și de la Președinția României la Banca Mondială.
Dar, dincolo de asta, Bogdan este un observator fin al fenomenelor sociale: fenomene cărora nu le dăm atenție și știri aparent marginale capătă o semnificație și primesc explicații relevante pentru cum trăim azi și societatea din jur. Îl puteți citi pe blogul personal.
Puteți vedea discuția noastră anterioară, despre divizarea și starea de furie pe care o traversăm, aici.
Idei principale
1. Procesul dificil de desemnare a unui nou guvern în România la finalul lunii noiembrie a fost consecința unei inabilități de negociere. Această inabilitate a fost vizibilă încă de dinaintea alegerilor din 2020, continuă până azi și este o ilustrare în plan politic a faptului că nu suntem capabili să ne ascultăm unii pe ceilalți, să înțelegem punctul de vedere al celorlalți și să avem răbdare unii cu alții.
2. Covidul e similar unui război. Umanitatea este în război cu virusul. De data asta, nu ne batem între noi, ci cu virusul – și se pare că bătălia va dura cam cât au durat și războaiele mondiale –, dar în timpul acestei bătălii ajungem să ne războim și noi între noi, din cauza virusului. Este un semn că umanitatea se află sub un stres fantastic.
3. Orice perioadă de stres societal creează spațiu pentru lideri autoritari. Consecința ieșirii în față a unor lideri autoritari este că întorc omenirea cu câțiva pași înapoi, la un nivel anterior: mai religios, mai fără libertăți, în care acceptăm mai puțin diversitatea. În astfel de momente, existența unor lideri de tipul Kim Jong-un în Coreea de Nord sau Bolsonaro în Brazilia este un prilej pentru autoritarianiștii din Europa sau SUA să arate că e nevoie de ei –că trebuie să dăm înapoi, să fim mai stricți în reguli și în niciun caz să nu mai avem atâta libertate.
4. Când definești o situație ca fiind despre „noi” și „ei”, capacitatea ta de negociere tinde spre zero. În momentul în care există o problemă și e definită ca o chestiune conflictuală între două tabere, părțile nu au cum să negocieze. Dacă zici că PSD-ul e prost sau spui că nu vrei să auzi de nenorociții de la USR, de fapt dai dovadă de incapacitate de negociere. Nu este ceva ce caracterizează doar politicienii noștri. E o chestiune caracteristică în general unei societăți mai puțin dezvoltate – așa cum este cea românească –, care nu știe să vadă nuanțele dintre alb și negru.
5. Dacă antivacciniștii s-ar uita la cei care s-au vaccinat ca la niște oameni care au ales să facă un vaccin, iar cei care sunt provaccin s-ar uita la antivacciniști ca la niște oameni care au ales să nu facă vaccin, atunci ar fi posibil să discute, să-și asculte argumentele, și nu să spună unii despre ceilalți „voi sunteți răi”. O situație deranjantă: la o manifestație antivaccin, sloganurile sunt identice cu cele din Piața Victoriei de la protestele împotriva Ordonanței 13 – „Noi suntem ca voi”, „Noi suntem în stradă și pentru drepturile voastre” etc. Este fix același tip de atitudine civică a unor oameni care văd o problemă în sistemul social și încearcă s-o rezolve. Dacă considerăm legitime acțiunile din Piața Victoriei, atunci și acțiunile antivacciniștilor sunt legitime. Chiar dacă, poate, nu au dreptate în argumentul lor, asta nu înseamnă că nu au dreptul să-și expună argumentul.
6. De fiecare dată când o parte a omenirii o ia mai repede înainte, apare ceva care o oprește, astfel încât să vină și ceilalți din urmă. Istoria umanității e plină de astfel de exemple – de la Imperiul Roman, care, în momentul în care a devenit foarte sofisticat, s-a rupt, la Renaștere, care a fost frânată de tot felul de epidemii. Numai în ultima sută de ani, am tot văzut acest model repetându-se, nu doar în Europa, ci în toată lumea: la începutul secolului XX, omenirea se dezvoltă industrial și cunoaște o înflorire fantastică, dar vine primul război mondial; se redresează și ia avânt, dar criza economică dă lucrurile înapoi; își revine, însă începe al doilea război mondial; când dezvoltarea prinde viteză și avem mișcarea de regenerare socială din anii ‘60, lovește criza petrolului; la începutul anilor ’90, după euforia adusă de căderea zidului Berlinului, în Europa de Vest crește extrema dreaptă; procesul de extindere a Uniunii Europene e frânat de criza mondială începută în 2008; când totul accelerează din nou, avem criza refugiaților; nici nu ne revenim bine că apare pandemia de Covid. Fiecare astfel de moment duce pătura societății care se schimba foarte rapid un pic înapoi, dar mai aproape de pătura care nu se dezvolta la fel de repede – ceea ce, în final, asigură un echilibru al societății. Putem așadar spera că, după ce vom trece de Covid, vom vedea o deschidere mai mare a oamenilor și că vom fi făcut cu toții un pas înainte.
Află mai multe despre Bogdan Voicu:
Pe site-ul lui, bogdanvoicu.ro, pe site-ul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, pe pagina lui de Facebook și, desigur, în secțiunea Podcast a site-ului andreearosca.ro
Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.
Pentru conversații cu antreprenori, sociologi, psihologi și alți oameni destoinici și interesanți despre business, leadership, performanță și natura umană, abonați-vă la podcastul Vast and Curious în Soundcloud, Apple, Stitcher, Spotify
O dată la două săptămâni, punem la un loc câteva texte, idei, cărți atent selectate despre antreprenoriat, leadership, business și natura umană. Abonați-vă la newsletter pentru a le primi, aici.
Ce dialog se poate purta cu un antivaccinist? „-Am citit pe net ca sunt microcipuri in vaccin” „-Un microcip e cat o moneda, daca ar fi in vaccin, s-ar vedea in seringa” „-Esti vaccinist, nu am ce discuta cu tine!”
Nici cu PSD/PNL nu se poate dialoga. USR e singurul partid cinstit din Romania, iar PSD/PNL au logica de hoti, normal ca nu se inteleg. USR a venit sa repare Romania, PSD/PNL au venit sa-si umple buzunarele, deci cum ar putea dialoga, cand ei sunt diametral opusi in intentii?