Aceste sancțiuni împotriva Rusiei vor avea rezultatul de a exclude aproape în totalitate, dacă nu chiar în totalitate, economia rusească din tot ce înseamnă capitalismul occidental. Asta nu se va întâmpla peste noapte, fiindcă în continuare Europa cumpără și consumă gaz rusesc, țiței rusesc, avem sectoare întregi care depind de importurile de metale speciale. Și sper ca decuplajul să fie – și aici vorbesc din perspectiva economiilor occidentale – un pic mai lin, un pic mai gândit și organizat.” 

 

Dintre toți oamenii pe care îi cunosc, Matei este, probabil, unul dintre cei mai experimentați în economie și piețe financiare. Am vrut de mult timp să îl am invitat în podcast, pentru cu totul alte teme. Dar l-am sunat acum două zile pentru a face puțină lumină, atât cât putem, fiind chiar în miezul evenimentelor, în posibilele consecințe economice ale acestui îngrozitor război din Ucraina. 

Am vorbit despre cum schimbă ideea de lume globală – poate pentru totdeauna – despre șocurile economice directe și pe termen scurt pe care le provoacă, despre cum să ne poziționăm fiecare în această realitate. 

Matei are aproape trei decenii de experiență în piețe financiare, inclusiv în Rusia. S-a născut în Statele Unite și a petrecut acolo prima parte a vieții, până la începutul anilor 1990, când a revenit în România. Este fondator al fondului de investiții Black Sea Fund și al Balkan Advisory Company, o companie de investment banking, fondată în 2004. 

Idei principale

1. Când vorbim despre faptul că Rusia e exclusă din sistemul SWIFT nu înseamnă că Rusia nu mai are acces la băncile externe sau că nu mai poate face schimburi comerciale. SWIFT e un protocol de comunicare, cum ar fi e-mail-ul sau sms-ul. E o modalitate prin care băncile comunică între ele, comunică plățile interbancare. Excluderea Rusiei din acest sistem nu înseamnă că Rusia nu mai poate interacționa pe piața bancară, ci înseamnă că nu mai poate comunica prin această modalitate. Înainte să existe SWIFT-ul existau alte modalități – telexul, faxul, chiar și scrisori, până să apară tehnologia modernă – care permiteau plățile bancare. SWIFT-ul a căpătat un simbolism puternic, dar nu e ceva catastrofal. Și economia Iranului a fost deconectată de la SWIFT acum mai bine de 10 ani și asta nu a dus la încetarea schimburilor comerciale. Dar SWIFT-ul vine cu o încărcătură simbolică semnificativă, ce denotă excluderea economiei rusești din zona occidentală.

2. Înghețarea activelor aplicată pentru Banca Centrală a Rusiei și marile bănci comerciale e o măsură mai dureroasă pentru Rusia. Asta înseamnă că rezervele valutare, în special cele denominate în dolari, euro, lire sterline nu mai sunt accesibile statului rus. Acest lucru afectează mai puțin dolarii în cash (se pare că au 30 de miliarde), aurul (estimat la 100–150 de miliarde, Rusia având printre cele mai mari rezerve de aur) și yuanul chinezesc. Se estimează că acum Rusia nu mai are acces la aproximativ 300 de miliarde din aproximativ 650 de miliarde de dolari. Acest lucru înseamnă că, atunci când rubla intră în degringoladă, statul nu mai are capacitatea de a o susține și nu mai are capacitatea de a-și plăti datoriile externe – dacă nu mai are acces la valută, nu mai are cum să plătească. Datoria publică a Rusiei este printre cele mai mici, 30% din PIB, dar se întrevede posibilitatea de a intra în incapacitate de plată. Acest aspect devine acum secundar, însă nu se va mai pune problema ca Rusia să acceseze piețele financiare occidentale de aici înainte ani buni. În Occident, băncile franceze și germane au expunere destul de mare pe Rusia, între 50 și 70 de miliarde. Dar și în cazul acesta se vor găsi soluții, Occidentul are experiență în a izola sistemul financiar de posibile consecințe negative. 

3. Dacă ni s-ar fi aplicat nouă, sancțiunile pentru Rusia ar fi avut efect catastrofal, dar Rusia este în mare parte autosuficientă. Noi importăm foarte mult și astfel de sancțiuni ar fi fost devastatoare. Rusia este autosuficientă pe multe zone, în special pe bunuri de larg consum (mai ales dacă încludem și China în această ecuație). Populația din Rusia e mult mai rezilientă și pregătită economic, economia rusească e mult mai diversificată și mai bine legată cu economia Chinei. Pe termen mediu și lung, acest lucru ar trebui să-i ajute. Dar pe moment e un șoc, mai ales emoțional. În Rusia, partea energetică din coșul de consum e autohtonă, nu ai nevoie de valută ca să cumperi energie, iar rușii se pregătesc de 8 ani pentru momentul acesta, astfel încât au integrat deja tot ce se putea.

4. Aceste sancțiuni împotriva Rusiei vor avea ca rezultat excluderea aproape în totalitate a economiei rusești din tot ce înseamnă capitalismul occidental. Acest lucru nu se va întâmpla însă de pe o zi pe alta – Europa încă consumă gaz rusesc, avem sectoare întregi (aviație, mașini electrice) care depind de importurile de metale rare din Rusia. Din perspectiva economiilor occidentale, e de dorit ca decuplajul să fie un pic mai lin, mai bine gândit și organizat. Dar decuplajul va avea loc. 

5.  În următorii 10–20 de ani vom asista la o accelerare a bipolarismului lumii și la un fenomen de deglobalizare. În ultimele trei decenii, traiectoria noastră era către o lume unipolară. În acest moment, acest lucru s-a schimbat iremediabil – trebuie să vorbim despre o lume bipolară. Vom avea de-a face cu două poluri: un pol occidental, în jurul leadership-ului american, și un pol în jurul leadership-ului chinez, din care cu siguranță Rusia va face parte.  

6. Invazia Ucrainei este ceea ce se numește un eveniment inflaționist. Începând de la petrol și gaze la grâu, Europa depinde încă de Rusia și Ucraina. Aceste două țări împreună au 30% din exportul mondial de grâu, iar țările din Europa depind de gazul rusesc, chiar dacă povara nu e distribuită egal – economiile Germaniei și Austriei depind în proporție de 50-80%, cea a Spaniei, de 5%. În timp, soluții vom găsi, chiar dacă toate aceste fluxuri se întrerup acum brusc. Problema este această perioadă de tranziție și costurile aferente. Costurile pot fi foarte mari. Prețul gazelor a crescut de la sub 1.000 de dolari la începutul lui februarie la 1.900 la începutul lui martie. Prețul de 110 de dolari pe baril n-a mai fost în vigoare de acum 10 ani. Dacă situația escaladează, am putea avea un impact comparabil cu șocul petrolului de la finalul anilor ’70. Pe termen lung vom găsi soluții, fără niciun dubiu. Întrebarea este ce se întâmplă acum și cât de mult o să ne coste pe termen scurt gestionarea acestei situații.  

7. Lumea s-a schimbat și nu ne mai putem baza pe ceea ce părea sigur acum 10 zile. Pentru noi, oamenii obișnuiți, toate aceste schimbări se vor reflecta în viața de zi cu zi. Trebuie să fim mai precauți cu deciziile pe care le luăm. Intrăm într-o perioadă de criză și e bine să fim mai cumpătați, să gândim pe termen mediu și să asimilăm ideea că continuarea bunăstării din ultimii 10 ani se află acum sub un mare semn de întrebare. Cei care conduc business-uri trebuie să se gândească și la cum se încadrează ei în acest fenoment de deglobalizare. Pentru că aceasta s-ar putea să fie benefică – să aducă mai aproape fluxurile de producție. E posibil ca toată această situație să fie și o mare oportunitate.  

8. Vom asista la o redefinire a ceea ce e considerat prioritate economică în România. Bugetele locale care stârneau discuții până acum erau sănătatea, educația. În perioada următoare, cu siguranță vom avea creșteri ale cheltuielilor cu apărarea și o reorientare a resurselor. Va fi o schimbare de discurs, în sensul în care vom vorbi cu prioritate despre tranziția energetică și despre apărare.

9. Efervescența investițiilor din România are șanse mari să continue. O situație complexă, ca cea pe care o trăim acum, are ca rezultat și mutarea capitalului dintr-o parte în alta a planetei. România a avut câțiva ani foarte favorabili din acest punct de vedere și estimarea, cu datele din acest moment, este că fluxurile de bani vor continua sau chiar se vor intensifica, dacă privim din perspectiva deglobalizării. Banii nu se vor mai duce spre China, își vor găsi rostul aici. Banii vor căuta în continuare randamente, vor exista oportunități, poate chiar mai mult decât în trecut. În perioada următoare, cei care se vor poziționa ca investitori vor avea de câștigat.

10. Într-un context inflaționist, bunurile imobiliare ar trebui să-și păstreze mai bine valoarea. În privința pieței imobiliare, ce putem anticipa este că costurile de construcție vor crește, prețul materialelor de construcție va crește, la fel și costul cu forța de muncă – viața s-ar putea să se îngreuneze pentru dezvoltatori. Sectorul imobiliar are nevoie de predictibilitate și de costuri stabile, de dobânzi mici, iar aceste lucruri nu vor mai exista în perioada următoare. Pe de altă parte, investițiile imobiliare pot fi investiții antiinflaționiste, defensive. 

11. Globalizarea din ultimii ani a însemnat și ascensiunea dolarului. În noul context ne putem aștepta la o de-dolarizare pe termen lung. Peste 20 de ani, când vom privi în urmă, vom vedea că acesta a fost momentul de inflexiune. Chinezii nu vor dori să se afle în situația Rusiei niciodată, și atunci se vor repoziționa, își vor scădea cât de mult posibil expunerea și-și vor crea un ecosistem financiar relativ independent, în dauna dolarului. Acesta este însă un fenomen care va avea loc pe termen lung. 

12. Capacitatea oamenilor de a depăși situații dificile e ceea ce ar trebui să ne dea optimism zilele acestea. În istorie sunt momente care punctează schimbări profunde și majore. Acesta este unul dintre ele: lumea s-a schimabat de pe o zi pe alta. Am trecut cu toții prin războaie, prin crize, printr-o pandemie – e nevoie să rămânem fundamental optimiști și să privim înainte, chiar dacă acum trebuie să trecem printr-o furtună.  

…………….

Află mai multe despre Matei Păun:

Pe pagina sa de LinkedIn și în aceste articole din Forbes și profit.ro

Găsește detalii despre Black Sea Fund:

Fondul de investiții românesc Black Sea Fund își concentrează eforturile pe tranzacțiile cu IMM-uri.

---

Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații. 

Acest podcast este de asemenea prezentat de eMAG, o companie care crede în educație și în puterea oamenilor de a folosi tehnologia pentru a crea un viitor mai bun.

Pentru conversații cu antreprenori, sociologi, psihologi și alți oameni destoinici și interesanți despre business, leadership, performanță și natura umană, abonați-vă la podcastul Vast and Curious în Soundcloud, Apple, Stitcher, Spotify

O dată la două săptămâni, punem la un loc câteva texte, idei, cărți atent selectate despre antreprenoriat, leadership, business și natura umană. Abonați-vă la newsletter pentru a le primi, aici.