Marius Dan. O conversație despre economie. Surprinzător de optimistă.

Eu sunt foarte optimist în ceea ce privește perspectiva economică. Pentru că am avut un an 2023 în care clar am văzut o încetinire economică – economia a crescut cu doar 2,5% în comparație cu ritmuri de creștere mult mai mari în anii trecuți –, anul viitor probabil că o să avem o surpriză plăcută în comparație cu așteptările multor analiști, inclusiv cei internaționali, care văd o creștere economică de 2,8%. (…) 2,8% e așteptarea pe medie, dar probabil că o să avem o creștere mai mare de 2,8%. Asta e surpriza la care mă aștept eu.

Zilele acestea, rareori auzim o voce optimistă. Iar când vocea optimistă are date și fapte pe care-și bazează analiza, tinzi să asculți și să reflectezi și abia apoi să tragi propriile concluzii, dacă ești înclinat către a fi rațional. Ceea ce nu suntem întotdeauna.

Discuția cu Marius Dan este despre economie și locul în care ne aflăm și ce vede el în 2024. Și e surprizător de optimistă. Marius este un macroeconomist cu experiență lungă în investiții și este Deputy CEO al Franklin Templeton, un fond global de investiții care administrează în România fondul Proprietatea.

România, spune Marius, este în cel mai bun moment istoric al ei și avem motive să credem că 2024 va fi mai bun decât ne-am putea aștepta. În fapt, în 2023 și 2024 va avea cea mai bună performanță din Uniunea Europeană în materie de creștere economică.

De ce? Baza se află în creșterile de venituri, investițiile din bani europeni, creșterea spectaculoasă de profituri ale companiilor.

Am vorbit cu el despre datele principale ale economiei, despre piața imobiliară, o posibilă scădere a dobânzilor, deciziile bune luate în zona politică, de ce bursa de la București continuă să crească, indiferentă la trendurile generale și ce ne-ar putea deraia în 2024. Am vorbit despre importanța sistemică a fondurilor de pensii și de ce e periculos să schimbăm regulile jocului. Despre modificări de taxe și posibile puncte vulnerabile. Și recenta călătorie a lui Marius în China, cu surprizele ei.

Sper ca discuția noastră să vă dea teme de reflecție și câteva repere. Și, de ce nu, câteva motive de optimism.

Idei principale

România a atras 6,3 miliarde de euro prin PNRR, aproximativ 2% din PIB. Un merit foarte mare în cifrele înregistrate anul acesta pe plan economic – și o pondere și mai mare anul viitor – îl are succesul înregistrat de România în atragerea fondurilor din PNRR. Auzim de multe ori de măsurile care nu sunt îndeplinite și mai puțin de cele care au fost îndeplinite. România chiar a făcut progrese foarte mari în acest sens. Probleme cu atragerea fondurilor din PNRR nu avem doar noi, ci mai multe țări din Uniunea Europeană. De exemplu, Polonia și Ungaria au mari probleme în a accesa aceste fonduri, pentru că nu progresează cu reformele pe care și le-au asumat. Fondurile din PNRR sunt o componentă importantă în evoluția economiei locale. Reprezintă, practic, o sursă anticiclică de creștere economică.
Consumul este o componentă din ce în ce mai importantă în creșterea economică în România, fiind alimentat de creșterile salariale care s-au ridicat la 15% în primele șase luni ale acestui an. Este o creștere reală salarială dacă ne uităm la inflație, care are tendința de scădere în ultima perioadă – acum e undeva la 10%, se va duce probabil undeva la 6% în prima parte a anului viitor și poate chiar mai jos, în a doua jumătate, dacă această tendință continuă. Dacă corelăm cifrele legate de consum cu profitabilitatea companiilor românești, care a crescut în primele șase luni în medie cu 22% – chiar și după creșterile salariale de 15% –, e clar că companiile și-au permis să majoreze salariile pentru angajați. Un alt factor care e probabil să fi contribuit la stimularea consumului în această perioadă au fost dobânzile real-negative de la depozite. Oamenii au preferat să cheltuie banii sau să-i investească, în loc să-i piardă ținându-i la bancă.
Marja profitabilității pentru companii este așteptată să crească în 2024, în lipsa unui alt șoc inflaționist. Creșterea marjei ar trebui să aibă un impact în investiții. Dacă cererea rămâne puternică, și disponibilitatea companiilor să investească va fi mai mare. Acest lucru ar trebui să aibă o contribuție bună în evoluția PIB-ului de anul viitor. De asemenea, se anunță o potențială scădere de dobândă. În acest moment avem o dobândă-cheie de 7%, care ar trebui să scadă cu un punct procentual începând cu luna aprilie, spun estimările analiștilor. O scădere de dobândă într-o perioadă în care lumea se așteaptă ca dobânzile să rămână la un nivel destul de ridicat s-ar putea să impulsioneze o cerere în creștere pe piața imobiliară.
Am reușit să facem pași foarte importanți în schimbarea percepției investitorilor străini despre România. În ultimii 12 ani, Fondul Proprietatea a avut ca obiectiv să promoveze România investitorilor instituționali străini. În 2011, percepția era una extrem de proastă, mult mai proastă decât realitatea din teren. S-au întâmplat foarte multe lucruri pozitive în țara noastră, foarte multe reforme, schimbări în bine. Poate românilor care se confruntă aproape zilnic cu traficul îngreunat, cu incompetența din administrație, cu bâlbele politicienilor, cu lipsa de preocupare și de profesionalism nu li se pare atât de evident. Dar cifrele arată foarte bine, iar investitorii instituționali străini se uită foarte mult pe cifre.
Listarea Hidroelectrica a fost al treilea cel mai mare IPO din lume în 2023, cea mai mare listare din Europa din ultimile 15 luni (de când s-a listat Porsche) și cea mai mare listare din Europa Centrală și de Est. Hidroelectrica produce 25% din energia consumată în România în fiecare an. La finalul anului trecut, compania a raportat profit de aproximativ 1 miliard de dolari, după o pierdere de 100 de milioane și intrarea în insolvență în 2012. A fost restructurată și, începând din 2012, traiectoria sa a intrat pe un trend ascendent. Prin listarea Hidroelectrica pe Bursa de Valori București, Fondul Proprietatea – care era acționar cu 20% din 2005 – și-a vândut întreaga participație, de 2,1 miliarde de dolari.
Fondurile de pensii sunt a doua cea mai importantă parte a ecosistemului pieței de capital, după companiile listate. 2022 a fost un an dezastruos pentru piețele de capital din toată lumea, și nici 2023 nu a strălucit. Însă piața de capital de la București a continuat să crească, cu mici oscilații. Motivul principal sunt fondurile de pensii administrate privat, Pilonul doi. Acestea primesc anual aproximativ 10 miliarde de lei, adică puțin peste 2 miliarde de euro. Din cele 2 miliarde de euro, se alocă undeva la 25-30% pentru investiții pe piața de capital. Mai ales în ultimii 7 ani, fondurile de pensii par a fi fost principalul motor de creștere a pieței de capital din România. Au fost, de asemenea, și un factor care a atras alți investitori instituționali străini. Guvernanții ar trebui să înțeleagă foarte bine că orice decizie care afectează Pilonul 2 va duce la ieșiri din piață și scăderi masive ale indicilor bursieri.
România are cea mai mare predictibilitate din punct de vedere politic în acest moment. 2024 este probabil cel mai important an electoral din ultima perioadă – avem alegeri europarlamentare, alegeri locale, parlamentare și prezidențiale. În această privință, România se află într-o situație nemaiîntâlnită, atât în comparație cu ceea ce s-a întâmplat pe plan local în ultimii 30 de ani, dar mai mult decât atât, cu ceea ce se întâmplă în țările din regiune și din Europa, inclusiv în SUA. Nu am mai beneficiat de o astfel de stabilitate din punct de vedere politic. Dacă nu se întâmplă nimic deosebit, am putea spune că știm rezultatul alegerilor ce urmează: nu știm candidații, dar coaliția de guvernare o știm; nu știm candidații la prezidențiale, dar știm care e traiectoria din punctul de vedere al executivului. Coaliția din ultima perioadă a fost una dintre cele mai stabile pe care le-am avut în ultimii 20 de ani.

Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect – personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații.

****

Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 25 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America. AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung.

Pentru conversații cu antreprenori, sociologi, psihologi și alți oameni destoinici și interesanți despre business, leadership, performanță și natura umană, abonați-vă la podcastul Vast and Curious în Soundcloud, Apple, Stitcher, Spotify O dată la două săptămâni, punem la un loc câteva texte, idei, cărți atent selectate despre antreprenoriat, leadership, business și natura umană. Abonați-vă la newsletter pentru a le primi, aici.

Această conversație a fost transcrisă folosind platforma Vatis Tech

Transcrierea conversației

Andreea Roșca: Bine te-am găsit, Marius! Îți mulțumesc mult pentru timp și pentru că ai vrut să stăm de vorbă.

Marius Dan: Eu mulțumesc pentru invitație!

Andreea Roșca: Am zis să facem pe final de an un fel de punctaj legat de economie, de unde suntem, ce vezi că urmează, ce e important, poate teme de care nu vorbim destul. Îmi pare important să încheiem 2023 cu o imagine de ansamblu, să înțelegem pe unde ne aflăm, să punem degetul pe puls.

Marius Dan: Eu sunt foarte optimist în ceea ce privește perspectiva economică. Pentru că am avut un an 2023 în care clar am văzut o încetinire economică – economia a crescut cu doar 2,5% în comparație cu ritmuri de creștere mult mai mari în anii trecuți –, anul viitor probabil că o să avem o surpriză plăcută în comparație cu așteptările multor analiști, inclusiv cei internaționali, care văd o creștere economică de 2,8. Un merit foarte mare în cifra de anul acesta – și, cred eu, o pondere și mai mare anul viitor – îl are succesul înregistrat de România în atragerea fondurilor din PNRR. Există foarte mult zgomot la nivel național cu privire la măsurile pe care le ia guvernul, pe care le-a luat în trecut, dar poate puțină lume știe faptul că România totuși a atras 6,3 miliarde de euro prin PNRR. Asta reprezintă o sursă anticiclică, practic, de creștere economică.

Andreea Roșca: E mult, e puțin? Cu ce ai compara? Ca să avem o imagine despre ce înseamnă aceste 6 miliarde.

Marius Dan: E mult dacă ne uităm la ce au făcut Polonia și Ungaria, care au mari probleme în a accesa fondurile din PNRR, pentru că nu progresează cu reformele pe care și le-au asumat. România chiar a făcut progrese foarte mari. A fost foarte mult zgomot într-adevăr, pentru că auzim de multe ori de măsurile care nu sunt îndeplinite și mai puțin de cele care chiar au fost îndeplinite – motivul principal pentru care România a reușit să atragă acești bani. Problemele cu atragerea fondurilor din PNRR nu sunt doar pentru România, sunt pentru mai multe țări din Uniunea Europeană. De aceea cred că este un punct pentru care guvernul actual și guvernele trecute merită să fie lăudate, pentru că au pus pe picioare această traiectorie de a atrage cât mai multe fonduri din PNRR și am văzut că a devenit o prioritate practic pentru guvern.

Politica fiscală, măsurile care au fost luate în ultima perioadă, de creștere a taxelor – sperăm să vedem și măsuri de scădere a cheltuielilor –, poate n-au fost la fel de agresive cum ar fi putut fi, dat fiind că ne-am aflat într-un an preelectoral. În general, înainte de alegeri, avem destul de multe modificări legislative, foarte multe promisiuni, creșteri salariale, creșteri de pensii. Lucrurile ar fi putut sta chiar mai dificil pentru România. Ar fi putut duce la o creștere a deficitului bugetar mai mare, dar vedem că guvernul, Ministerul de Finanțe, se uită foarte atent la ținta de deficit pentru ca aceasta să nu fie depășită. Cred că acest lucru a frânat oarecum decizii pe care le-am văzut luate în trecut.

Andreea Roșca: Cât înseamnă aceste 6 miliarde din creșterea de 2,5% cât o să fie anul acesta?

Marius Dan: Înseamnă foarte mult. Dacă România are un PIB care se apropie undeva la 300 de miliarde de euro, 6,3 miliarde înseamnă 2% din PIB. Deci este o componentă importantă în evoluția economiei locale. Acești bani se cheltuie în infrastructură și acest lucru se și vede.

Andreea Roșca: Să zicem că vorbești pentru cineva care nu e atent, sau nu citește foarte mult, sau care n-are foarte multe cunoștințe legate de economie și despre ce anume o influențează. Dacă ar fi să te uiți așa, „din avion”, și să zici: „Acestea sunt lucrurile importante în acest moment și reperele pe care le văd în 2023, aici ne aflăm”, ce-ai spune?

Marius Dan: Aș spune că în România consumul merge foarte bine și este o componentă din ce în ce mai importantă în creșterea economică. Este practic alimentat de creșterile salariale pe care le-am văzut, undeva la 15% în primele șase luni ale acestui an. Deci este o creștere reală salarială, dacă ne uităm la inflație, care are tendința de scădere în ultima perioadă – acum e undeva la 10%, se va duce probabil undeva la 6% în prima parte a anului viitor și poate chiar sub, în a doua jumătate, dacă această tendință continuă. Din punctul de vedere al inflației, vedem creșteri în continuare în sectorul de servicii, dar o temperare la produsele alimentare, la produsele energetice, în comparație cu ce am văzut anul trecut.

Așadar, consumul rămâne destul de solid în România. Dacă corelăm acest lucru cu profitabilitatea companiilor românești, care a crescut în primele șase luni în medie cu 22% – asta chiar după creșterile salariale de 15% –, e clar că companiile și-au permis să majoreze salariile pentru angajați.

Andreea Roșca: Este o creștere de productivitate?

Marius Dan: Este o creștere de productivitate, dar cred că a fost o creștere mai mare a prețurilor. Asta a dus la o creștere a marjei de profitabilitate pentru multe companii, dar și angajații au avut de câștigat de pe urma acestui lucru, pentru că mulți angajatori au văzut presiunile inflaționiste și cifrele arată că salariile au avut o tendință bună. Important este că avem o creștere reală.

Pe de altă parte, avem și evoluții negative. Dacă ne uităm la nivelul din acest moment al inflației și la dobânzile la depozite, avem dobânzi real-negative pentru populația care economisește.

Andreea Roșca: Cu mult real-negative.

Marius Dan: Da. Sigur că acest lucru poate că a contribuit la stimularea consumului și mai mult în această perioadă.

Andreea Roșca: În sensul în care oamenii au preferat să cheltuie banii sau să-i investească, în loc să piardă bani ținându-i la bancă.

Marius Dan: Da. Acest lucru ar trebui să tindă spre zero, poate în prima jumătate a anului viitor, pe fondul scăderii inflației și pe fondul așteptărilor că dobânzile vor fi reduse de către Banca Centrală. În acest moment avem o dobândă de 7%, care ar trebui să scadă cu un punct procentual începând cu luna aprilie, din câte am văzut din așteptările analiștilor. Sunt dobânzi mari, dar nu sunt dobânzi cu care noi, românii, să nu fim obișnuiți. Cred că în ultimii 30 de ani noi am fost mai obișnuiți cu dobânzi de peste 10-15%. De aceea, poate, pentru multă lume a fost destul de surprinzătoare evoluția economiei locale în contextul unor dobânzi atât de mari. Am avut creșteri ale dobânzilor-cheie din partea Băncii centrale de câteva puncte procentuale. În alte țări, acest lucru a dus la volatilitate pe piața de capital și la scăderi sau la stagnare a evoluției pieței imobiliare. La noi, până în acest moment, nu s-a întâmplat acest lucru și lumea se întreabă de ce.

Andreea Roșca: Crezi că e o chestie psihologică mai degrabă? Adică suntem obișnuiți să gestionăm rate înalte de dobândă, istoric vorbind?

Marius Dan: Absolut. Pentru noi, perioada cu care nu am fost obișnuiți a fost aceea în care dobânzile au fost la 2-3%, o perioadă care n-a fost foarte lungă. Și atunci, 7% a fost absorbit destul de ușor de către populație. Piața imobiliară merge destul de bine în continuare. Se stagnează pe partea de construcții noi, dar nu am avut scăderi dramatice ale prețurilor, așa cum vedem în marile centre financiare, în economiile dezvoltate – Statele Unite, Marea Britanie.

Andreea Roșca: Mă întorc un pic la ideea de consum, de profit al companiilor – venituri crescute care susțin practic partea de consum. Mie aici mi se pare că e și o vulnerabilitate. Creșterea profiturilor, care este mult bazată pe creștere de preț, care susține creșterea de salariu, e un mecanism perfect de inflație. Tu vorbești de scăderea dobânzilor începând cu anul viitor, dar dacă mecanismul acesta de alimentare continuă a consumului și de creștere a prețurilor din partea companiilor continuă, nu-mi dau seama cum poate să existe o scădere de dobândă.

Marius Dan: Trebuie să ne uităm și la motivele pentru care am avut acest șoc. Nu vorbim de inflație doar în România sau doar în Statele Unite. Vorbim de un fenomen global. Acest fenomen a fost dat – unu – de expansiunea masei monetare în perioada post-2008 și – doi – de un dublu șoc – adus de pandemie și războiul din Ucraina.

Andreea Roșca: Adică mult mai mulți bani în piață, iar dobânzile au tins către zero, lucru care nu s-a întâmplat în niciodată în istoria economiei globale.

Marius Dan: Exact. Recent, cel puțin. A fost un dublu șoc. Unu, a fost perioada de pandemie, în care cererea practic a dispărut. Inflația a fost dată în acea perioadă de șocul de pe partea de lanț de aprovizionare. După aceea am avut ieșirea din pandemie – care a dus la o explozie a cererii – și un conflict mare geopolitic – care a dus la încă o distorsionare a lanțului de aprovizionare pe sectorul energetic. Acest lucru a dus la explozia prețurilor la energie în Europa. Dacă ne uităm la cifrele inflaționiste, Europa a fost cea mai afectată. Inflația în Statele Unite ale Americii nu este la fel de ridicată ca în Europa. Noi am fost mai vulnerabili din cauza energiei, a gazului natural importat din Rusia.

Acest dublu șoc a avut un efect destul de important în creșterea semnificativă a prețurilor. Dar lucrurile s-au normalizat, lanțurile de aprovizionare s-au refăcut, s-au reașezat. Există acel proces de onshoring care a început de fapt de mai mult timp și probabil a fost accelerat în ultima perioadă, în care dependența de anumite zone pe partea de aprovizionare începe să scadă. Chiar dacă consumul crește în continuare, pentru că și în perioada 2012-2019 am avut o creștere semnificativă a consumului în Europa și în Statele Unite ale Americii. Acest lucru nu s-a reflectat în inflație, pentru că dacă nu ai un șoc care să arate vulnerabilitatea, nu prea se simte. A fost inflație de 2%, 3%, 4% în anumite zone.

Noi, în România, am avut tot timpul inflație mai mare, dat fiind faptul că economia a crescut într-un ritm mai alert. Dar la o creștere economică așteptată anul viitor de 2,8% nu prea ai cum să te aștepți la o inflație de 10-15%. Mai ales că venim de la o bază destul de mare. Efectul de bază scade începând cu luna aprilie, dacă nu mă înșel, și atunci ar trebui să revenim undeva la 6% ceea ce deschide practic această oportunitate pentru Banca Națională să înceapă să reducă puțin dobânzile. În America, unul dintre indicatorii la care se uită Rezerva Federală când ia decizii este câte job-uri noi să crească. Tot timpul s-au creat job-uri noi, mult peste așteptările Rezervei Federale și ale analiștilor. Dar acest lucru nu a dus la creșteri în continuare de dobândă, pentru că există un leg, se așteaptă să se vadă ce se întâmplă.

Andreea Roșca: Pentru că efectele mari în economie se propagă într-un interval de șase luni.

Marius Dan: Șase-nouă luni, exact. Și în America vedem deja optimism în piață în privința scăderilor de dobândă. Se așteaptă la tăieri de dobândă mult mai repede și mult mai mari decât acum trei luni. Asta doar pentru că cifrele de inflație din ultima lună au arătat foarte bine. Au fost sub așteptările analiștilor, undeva la 2,5%.

Andreea Roșca: Vreau să vorbim un pic despre 2024 și cam care sunt lucrurile importante pe care le vezi, atât în sens pozitiv, cât și în sens de vulnerabilitate. Am să te las pe tine să spui, dar vreau să vorbim de surpriza plăcută pe care ai menționat-o pentru 2024. Surpriza plăcută este 2,8% creștere?

Marius Dan: 2,5% în 2023 și 2,8% în 2024. 2,8% e așteptarea pe medie, dar probabil că o să avem o creștere mai mare de 2,8%. Asta e surpriza la care mă aștept eu, da.

Andreea Roșca: Care sunt ipotezele din spate?

Marius Dan: Ipoteza principală este evoluția profitabilității companiilor pe care am văzut-o în România. Această dinamică de creștere de peste 20% e un lucru foarte important pentru sustenabilitatea ritmului de creștere economică. În lipsa unui alt șoc inflaționist, acest lucru ar trebui să ducă la creșterea marjei profitabilității pentru companii. Pentru că costurile deja au crescut, creșterile salariale au fost mari – probabil că vor mai urma anumite creșteri și vom vedea cifrele statistice pentru a doua jumătate a acestui an, care să se reflecte în consumul de anul viitor. Așteptarea este că și consumul ar trebui să fie destul de solid în România, și acest lucru să contribuie la creșterea în continuare a ritmului de creștere economică.

Andreea Roșca: Ce impact are creșterea acestei marje pentru companii?

Marius Dan: Ar trebui să aibă un impact în investiții, bineînțeles. Dacă cererea rămâne puternică, și disponibilitatea, dorința companiilor să investească va fi mai mare. Și acest lucru ar trebui să aibă o contribuție bună în evoluția PIB-ului de anul viitor. Suntem în an electoral deja. Începând cu 2024 avem probabil cel mai important an electoral din ultima perioadă, pentru că avem alegerile europarlamentare, alegerile locale, parlamentare și prezidențiale. Guvernul va trebui să ia anumite decizii în accelerarea investițiilor, pentru că cele începute în infrastructură merg într-un ritm, poate în anumite zone, mai bine decât ne-am fi așteptat, mai bine decât ne-am obișnuit în România ultimilor 30 de ani. Acest lucru ar trebui, la fel, să susțină creșterea economică. Deja s-au anunțat măsuri fiscale, creșteri de pensii începând din ianuarie 2024, mai avem o creștere semnificativă începând din septembrie 2024. Știm foarte bine, creșterea de pensii se reflectă în consum, dar sperăm ca astfel de măsuri să se oprească aici. Probabil că vor mai exista presiuni în anumite sectoare ale sectorului public pentru creșteri salariale.

Andreea Roșca: Asta ne duce direct în zona de vulnerabilități, cred. Sau mai e ceva pe partea pozitivă?

Marius Dan: Cred că tot timpul în perioada de alegeri avem această vulnerabilitate. Depinde foarte mult de cum este ea gestionată. Deja investitorii în piața de capital se așteaptă la astfel de decizii din partea guvernelor. Nu e vorba doar de România, e vorba de toate țările. E o practică generalizată pentru a atrage voturi, știm foarte bine. Poate că în România a venit puțin mai devreme decât ne-am fi așteptat și putem discuta de ce se întâmplă acest lucru și ce efect va avea în alegerile de anul viitor. Dar pe partea de vulnerabilitate, cred că în Ministerul de Finanțe – cel puțin din interacțiunile pe care noi le-am avut mai frecvent în ultima vreme, luând în considerare că Ministerul de Finanțe este un acționar destul de important al Fondului Proprietatea – există foarte mulți profesioniști care știu cum să gestioneze bugetul României. Acest lucru s-a văzut în ultima perioadă și a făcut să nu avem derapaje foarte mari. Pentru că, repet, stăm bine atât timp cât nu există decizii care să arunce România într-un deficit de peste 6% – suntem la 5,7%, trebuie să stăm sub 6%. Profesioniștii din Ministerul Finanțelor își fac treaba foarte bine pentru a păstra deficitul bugetar într-o marjă care să nu pună în pericol posibilitatea României de a accesa atât fondurile din PNRR, cât și fondurile europene care au devenit deja foarte importante pentru proiectele de investiții ale Guvernului. Și nu numai, ele se regăsesc și în sectorul privat.

Andreea Roșca: De acord. Ceea ce mă duce cu gândul la un lucru care devine cumva de neevitat, și mă întreb în ce măsură a fost luat în calcul și de companii, și de investitori. Anume faptul că probabil vom avea o altă inevitabilă majorare de taxe. Nu știu cum o să fie structurate – dacă vorbim de consum, de TVA, dacă vorbim de impozit pe venit, de alte surse.

Marius Dan: În perioada preelectorală, cred că astfel de decizii sunt nepopulare și oricât de mult ar vrea decidenții politici să nu-i afecteze, îi vor afecta. Și atunci nu cred că vom avea atât de repede modificări ale taxelor, introducerea impozitului progresiv și alte decizii care să schimbe fundamental traiectoria fiscalității din România în ultimii 16-17 ani. 2004, aproape 20 de ani. Ar fi o schimbare majoră pentru români și, inevitabil, unii sau toată coaliția de guvernare vor avea de suferit. Dacă vor exista ajustări fiscale, acestea probabil că vor veni după alegeri. O modificare mai amplă a Codului Fiscal este de durată și probabil că se va întâmpla, dacă se va întâmpla, în 2025. Acesta este scenariul de bază. Dar predictibilitatea fiscală în România știm foarte bine cum e.

Andreea Roșca: Da, are o fereastră foarte scurtă. Ce altceva vezi ca lucruri importante de ținut minte?

Marius Dan: Un alt lucru important este această potențială scădere de dobândă. Dacă creșterile din ultima perioadă nu au descurajat consumatorii din România, să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla – și putem lua ca exemplu piața imobiliară – dacă dobânzile într-adevăr vor scădea. Am avut o stagnare a prețurilor și a proiectelor noi – nu mai sunt la fel de multe proiecte noi ca în ultimii 10 ani. Oferta din piață rămâne destul de stabilă. Dacă cererea va fi impulsionată de o scădere de dobândă în a doua jumătate a anului viitor, putem vedea niște creșteri importante ale prețurilor pe piața imobiliară și o convergență mai rapidă a prețurilor din București, Cluj, Timișoara, Iași – orașele mari –, în comparație cu ceea ce vedem în alte zone. Nu este o veste extraordinară pentru cei care vor să-și achiziționeze un imobil nou.

Andreea Roșca: Și pentru locuirea în zonele acestea foarte aglomerate, care devin din ce în ce mai inaccesibile.

Marius Dan: Având în vedere că totuși gradul de împroprietărire al românilor este unul foarte mare în comparație cu țările din regiune – peste 90% –, ar putea fi interpretat ca o veste bună pentru că dețin active mai valoroase, prin care se pot finanța pentru alte proiecte. Este o veste mai puțin bună pentru o anumită categorie, mai ales cei tineri, care vor să-și achiziționeze imobile noi. Dar pentru peste 90% din populație ar trebui să fie o veste bună. Ar putea să existe o convergență mai rapidă a prețurilor de pe piața imobiliară din România cu ceea ce vedem în Varșovia, Budapesta și alte locații. Pentru că piața imobiliară din România este ieftină.

Andreea Roșca: Când spunem convergență, vorbim despre apropierea nivelului de preț pe metru pătrat?

Marius Dan: Exact. Dacă în București suntem undeva la peste 2.000 de euro pe metru pătrat, în Varșovia deja vorbim de peste 4.000, iar pentru imobilele din anumite zone undeva la 10.000 euro pe metru pătrat. Am văzut convergența aceasta rapidă în țări din Asia Centrală, de exemplu. În România nu s-a întâmplat. Piața imobiliară a tot crescut în fiecare an, prețurile au avut o tendință pozitivă, dar nu am văzut salturi dramatice. O scădere de dobândă într-o perioadă în care lumea se așteaptă ca dobânzile să rămână la un nivel destul de ridicat, s-ar putea să impulsioneze o cerere în creștere pe piața imobiliară.

Andreea Roșca: Vreau să întreb ceva legat de profiturile companiilor și de partea de muncă. România e în continuare – și multe piețe europene sunt așa – o zonă unde foarte greu îți găsești oameni. E o piață foarte strânsă de locuri de muncă, mai ales pentru anumite categorii. În ce măsură este asta o problemă, o vulnerabilitate pentru economie, pentru companii?

Marius Dan: Cu siguranță lipsa forței de muncă reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru orice țară care vrea să se dezvolte, și mai ales pentru o țară ca noastră, unde produsul intern brut pe cap de locuitor este încă destul de redus în comparație cu țările din Uniunea Europeană unde există foarte mare cerere. Dar aici ține foarte mult de politicile pe care le poate implementa guvernul. Fără să vorbim despre importul de forță de muncă, ne putem uita la un exemplu local. Există anumite zone din România, care au fost mono-industriale, care au avut de suferit foarte mult în ultima perioadă, de unde ar putea fi relocată forță de muncă. Dar pentru acest lucru ar trebui să existe o politică coerentă din partea guvernului pentru a reloca oameni tineri, de vârstă mijlocie, din anumite zone unde economia nu merge foarte bine, în zone unde există foarte mare cerere, pe marile platforme industriale.

Andreea Roșca: Am citit recent o cercetare care e legată de ce vorbim acum și voiam să știu cum vezi tu echilibrul sau dezechilibrul acesta. Mă refer la inegalitate. Bucureștiul are 98% mai multă putere de cumpărare decât media națională și de 3,8 mai multă putere de cumpărare decât zonele cele mai sărace din România. România este a treia sau a cincea cea mai inegală țară din Europa. Tot ce vorbim noi aici ca veste bună vine și se „așază” în zonele unde există deja prosperitate. Tu cum te uiți la lucrurile acestea?

Marius Dan: Din nou ne întoarcem la politica guvernamentală, pentru că cifrele pe care noi le vedem le vede și Ministerul Muncii, le vede și premierul, le vede cam toată lumea.

Andreea Roșca: Ți se pare o temă de discuție?

Marius Dan: Sigur că este o temă de discuție. Beneficiile aderării României la Uniunea Europeană, beneficiul viitor al intrării în Schengen ar trebui să fie resimțite de către toată lumea. Bunăstarea trebuie să fie o prioritate pentru toate zonele din România. Și atunci, astfel de dezechilibre trebuie reglate. Pot fi reglate prin decizii, prin politică economică, prin politică guvernamentală. În zonele sărace trebuie să existe programe de stimulare a investițiilor, facilități fiscale pentru a atrage investiții din afara țării. România își îmbunătățește infrastructura, inevitabil. Forța de muncă este în continuare calificată. Avem o etică a muncii fantastică în România.

Andreea Roșca: Ce te face să spui asta?

Marius Dan: Interacțiunile pe care le-am avut, cu oameni din toate sectoarele. Avem o etică a muncii în România foarte bună. Dacă mergi oriunde în lume și interacționezi cu oameni care au avut de-a face cu români care muncesc în afara țării, au numai cuvinte de laudă. Oamenii vor să muncească, vor să trăiască mai bine și acest lucru se vede. Se vede și în România. Poate noi nu apreciem la nivelul la care ar trebui să apreciem lucrul acesta.

Andreea Roșca: Sincer, te ascult, mă uit la tine și îmi tot vine să te contrazic. Îmi dau seama că și eu, poate ca foarte multă lume, am această tendință. Te ascult și îmi pare că ești inconfortabil de pozitiv. ☺

Marius Dan: Nu știu dacă pot să-l numesc defect profesional, dar în ultimii 12 ani, prin intermediul Fondului Proprietatea, principalul nostru obiectiv a fost să vindem România investitorilor instituționali. Am reușit să facem pași foarte importanți în schimbarea percepției investitorilor străini despre România. În 2011, percepția era una extrem de proastă, mult mai proastă decât realitatea din teren. S-au întâmplat foarte multe lucruri pozitive în țara noastră, foarte multe reforme, schimbări. Poate nouă, românilor, care ne confruntăm cu traficul din fiecare zi, cu un drum către Brașov, nu ni se pare.

Andreea Roșca: Cu incompetența din administrație, cu bâlbele, cu lipsa de preocupare, de profesionalism.

Marius Dan: Sigur, poate dacă schimbările pozitive se întâmplau într-un ritm mai accelerat și percepția noastră, a celor care trăim în România, s-ar fi schimbat mai repede. Dar cifrele arată foarte bine. Iar investitorii instituționali străini – care nu stau în același trafic ca noi ☺ – se uită foarte mult pe cifre. Cifrele vorbesc. De aceea trebuie să lăudăm reformele și pașii importanți care s-au făcut în România în ultimii 10 ani.

Un exemplu foarte bun e Hidroelectrica, o companie care în 2012 pierdea 100 de milioane de dolari pe an și a intrat în insolvență. Fondul Proprietatea era acționar cu 20% în Hidroelectrica începând din 2005. În 2023 am realizat listarea companiei pe Bursa de Valori București, prin care Fondul Proprietatea și-a vândut întreaga participație. Revenind la anul 2012, compania intra în insolvență. Vă dați seama, Hidroelectrica produce 25% din energia consumată în România în fiecare an. Să intre în insolvență o astfel de companie și să ai un risc de faliment pentru cel mai mare producător de energie din România era o mare problemă și o mare deficiență de management și cu tot ceea ce s-a întâmplat în perioada de dinainte. Compania a fost restructurată, contractele acelea bilaterale cu „băieții deștepți” au fost anulate, și începând din 2012, traiectoria companiei a intrat pe un trend ascendent. Anul trecut a avut profit undeva la 1 miliard de dolari, de la o pierdere de 100 de milioane. Noi ne-am implicat direct în toate companiile în care am avut participații, iar această tendință am observat-o cam în toate companiile în care Fondul Proprietatea a fost acționar.

Andreea Roșca: În câte companii sunteți acționar împreună cu statul român?

Marius Dan: Când a fost creat, Fondul Proprietatea a primit 92 de companii. Cred că cu statul român am fost acționari undeva la 40 de companii maximum.

Andreea Roșca: Deci o experiență destul de acoperitoare.

Marius Dan: Da, o experiență destul de bună în ceea ce privește managementul companiilor de stat, guvernanța corporativă. Nu puteam să ajungem în momentul listării Hidroelectrica, al listării Romgaz, al listării Nuclearelectrica, fără niște reforme și niște decizii importante luate de statul român.

Andreea Roșca: Mi-ai spus că Hidroelectrica a fost al treilea cel mai mare IPO din lume în 2023.

Marius Dan: Da.

Andreea Roșca: Și cel mai mare din Europa, asta cred că e destul de cunoscut.

Marius Dan: Da. Puțină în lume știe acest lucru, dar listarea Hidroelectrica – prin vânzarea participației noastre, care a fost de 2,1 miliarde de dolari – a fost a treia cea mai mare listare din din lume în acest an, cea mai mare listare din Europa din ultimile 15 luni de când s-a listat Porsche și cea mai mare listare din Europa Centrală și de Est.

Andreea Roșca: Asta mă duce cu gândul la partea de investiții, piața de capital. Aș vrea să vorbim un pic și despre asta, fiindcă devine un subiect pe care nu-l mai poți extrage din zona de economie în România. Adică avem deja o piață de capital semnificativă, cu companii interesante listate, cu listări interesante.

Marius Dan: Și nici nu vrem. Dimpotrivă, ar trebui să vorbim din ce în ce mai mult despre piața de capital. Vedem statisticile din Statele Unite ale Americii – unul din doi americani este investitor în Bursa din Statele Unite ale Americii. România nu e la acel nivel și de aceea în Statele Unite ale Americii orice decizie politică care se ia se ia cu gândul la impactul pe care îl va avea asupra bursei, asupra pieței de capital. Pentru că populația americană este foarte mult expusă, avuția populației este mult expusă în companiile listate la bursă. Acolo ar trebui să ajungem și noi. Piața s-a dezvoltat foarte mult.

Andreea Roșca: 2022 a fost un an dezastruos pentru piețele de capital cred că din toată lumea, 2023 a fost așa și așa. Ce mi se pare foarte interesant este că piața de la București n-a avut nicio treabă cu tendința asta, dimpotrivă. Adică a continuat – cu mici oscilații – să crească continuu. Ce înseamnă asta?

Marius Dan: Bursa din România a ajuns la un nivel istoric. În afara țării, și mai ales în Statele Unite ale Americii, anul acesta într-adevăr a fost mai volatil, dar se va termina cu o creștere a evoluției indicilor. E distorsionată de evoluția celor mai mari șapte companii, a celor șapte magnifici.

Andreea Roșca: Companiile de tehnologie.

Marius Dan: Exact. E vorba de Tesla, Microsoft, Google, Facebook, Nvidia, Apple și Amazon. Cele șapte companii au crescut în medie cu 50% anul acesta. Restul companiilor au crescut undeva la 10%, deci o creștere mult mai mică. Dacă ne uităm la indicii globali, cele șapte companii au o pondere mai mare decât toate companiile din China, Germania, Franța și Marea Britanie. Deci o pondere importantă. Acolo este sensibilitatea piețelor de capital, în ceea ce se întâmplă cu cele șapte companii. În România lucrurile stau diferit. Noi am fost izolați oarecum, feriți de volatilitatea de pe piața de capital.

Andreea Roșca: Izolarea asta a pieței locale de capital are și plusuri, are și minusuri, după cum vedem.

Marius Dan: Există un motiv pentru care România a avut această tendință și motivul principal este Pilonul doi, fondurile de pensii administrate privat, la care noi toți contribuim. Acestea primesc anual undeva la 10 miliarde de lei, adică puțin peste 2 miliarde de euro. Și nu există plăți foarte mari de făcut – cred că mai sunt 8 ani în sistemul de pensii până când vor începe să se facă plăți către contribuabili. Deci se acumulează niște sume foarte mari, care trebuie investite. Bineînțeles că orice manager de fond de pensii are un home bias – piața pe care o cunoaște cel mai bine este piața locală, companiile locale cu care interacționează, a căror produse le cumpără, a căror energie o consumă. Și atunci, mai ales în ultimii 7 ani, fondurile de pensii cred că au fost principalul motor de creștere a pieței de capital din România. Din cele 2 miliarde de euro contribuții anuale, se alocă undeva la 25-30% pentru investiții pe piața de capital.

Andreea Roșca: Sunt 600 de milioane anual care trebuie să intre undeva și intră în bursa de la București.

Marius Dan: Exact. Lichiditatea pe Bursa de Valori București, înainte de listarea Hidroelectrica, era undeva la 8 milioane de euro pe zi. Asta înseamnă 2 miliarde de dolari pe an. Așadar, fondurile de pensii au o cerere zilnică practic, care reprezintă o treime din media zilnică de tranzacționare. Orice investitor instituțional care cunoaște acest lucru poate afla care e tendința viitoare a pieței de capital din România și care este motivul principal pentru care am avut creșterile din ultimii ani. Acțiunile cresc dacă există cerere, iar o astfel de cerere atât de semnificativă din partea fondurilor administrate privat – Pilonul doi – a fost cel mai important factor de creștere. A fost și un factor care a atras alți investitori instituționali străini în piața din România, știind că au un motor de creștere și o ancoră, un cumpărător continuu pe piața de capital locală. Acest lucru s-a văzut și la Hidroelectrica. Fondurile de pensii au fost categoria cea mai importantă de cerere în listarea companiei și au deveni cei mai mari acționari.

Andreea Roșca: Cât capital al fondurilor străine este investit astăzi în piața de la București?

Marius Dan: Bursa de Valori București cu siguranță are date mai bune decât am eu, dar uitându-ne la Fondul Proprietatea, la Hidroelectrica, la Banca Transilvania, la cele mai mari companii listate, la ceea ce s-a întâmplat la Romgaz, Nuclearelectrica și alte companii lichide din România, capitalizarea bursei noastre este undeva la 60 de miliarde de dolari. Free float-ul este mult mai mic, adică acele acțiuni care sunt libere la tranzacționare pentru că în free float nu intră participația statului, de exemplu. Statul are o pondere de 80% din acțiunile Hidroelectrica, 60% din acțiunile Romgaz, alte companii. Deci free float-ul e undeva la 25%, probabil, la Banca Transilvania este 100%, la Fondul Proprietatea 100%, deci ar fi undeva la 18-20 de miliarde. În ceea ce privește fondurile de investiții străine, doar Fondul Proprietatea avea la maxim 1,5-1,8 miliarde de dolari investitori instituționali străini. Deci probabil că, per total, fondurile de investiții străine dețin acțiuni de 8-10 miliarde de dolari în România. O expunere foarte mare. Tot ceea ce se întâmplă în piața de capital locală, în deciziile guvernamentale se reflectă, bineînțeles, și în afara țării, prin expunerea pe care o au străinii în România.

Andreea Roșca: Ecuația Bursei de la București are practic doar câteva variabile. Nu e ca piața din Statele Unite, care este foarte diversificată, are un număr foarte mare de investitori individuali – sigur că are și un foarte mare număr de investitori instituționali, dar e cumva mai distribuită. În România, avem fondurile de pensii care au această contribuție foarte mare la evoluția pieței, avem 20% investiție străină care probabil că e foarte dependentă de fondurile de pensii și, evident, alții investitori instituționali care contează. Și 20.000 de oameni, investitori persoane fizice?

Marius Dan: Acum sunt mult mai mulți. Și listarea Hidroelectrica a fost una dintre ancore pentru piața de retail. Probabil că avem undeva la 120.000 de investitori individuali.

Andreea Roșca: Dacă încercăm să extragem lucrurile esențiale, practic fondurile de pensii din România sunt motivul pentru care noi avem o piață de capital cu o evoluție așa bună și care pare interesantă. Date fiind toate discuțiile despre schimbarea Pilonului doi, mi se pare că e super periculoasă orice discuție despre asta.

Marius Dan: Da. Și de aceea a fost o reacție atât de puternică și de vehementă în spațiul public.

Andreea Roșca: Investitorii străini nu sunt aici pentru că li se pare că România e o piață extraordinară. Adică ar fi probabil o ieșire bruscă de capital în momentul în care am vorbi despre orice modificare de fonduri de pensii.

Marius Dan: Ai perfectă dreptate, pentru că fondurile de pensii sunt, cred, a doua cea mai importantă parte a ecosistemului pieței de capital. Prima parte o reprezintă companiile listate – putem să spunem acest lucru fără să se supere colegii noștri de la fondurile de pensii ☺. Ei au o importanță sistemică pentru că au devenit cei mai mari investitori pe Bursa de Valori București. Vor fi în continuare – prin contribuțiile pe care le vor primi – susținătorii celor mai mari listări din România. Am văzut acest lucru la Hidroelectrica, deci se poate. Asta ar trebui să încurajeze companii mari, private să vină la Bursa de Valori București. Orice decizie care afectează viitorul Pilonului 2 se reflectă prin scăderi bruște ale indicilor de la Bursa de Valori București. Deja am văzut asta în ultimii 4 ani, când au existat discuții de naționalizare a Pilonului 2 de pensii. Exact cum spuneai și tu, în momentul în care orice investitor individual român sau instituțional străin aude de astfel de modificări potențiale, știe care va fi traiectoria, trebuie să vândă înaintea fondurilor de pensii. Când ne gândim la ce s-ar putea întâmpl cu fondurile de pensii locale nu vorbim doar de naționalizare, vorbim și de alte decizii care le-ar putea afecta – am văzut chiar luna trecută că a existat un draft prin care era introdusă o clauză în care contribuția la Pilonul 2 devine opțională.

Andreea Roșca: Asta înseamnă că 90% din oameni n-o să mai contribuie. E simplu. E economie comportamentală de bază.

Marius Dan: Exact. Cine a introdus acel text în legislație știa foarte bine economia comportamentală, că foarte multă lume – 90%, sunt perfect de acord cu tine – nu ar fi optat să rămână contribuabil în Pilonul doi. Și atunci, acei bani – 9 din 10 miliarde de lei pe care le primesc fondurile de pensii din Pilonul 2 – s-ar fi dus în Pilonul 1, în sistemul public, ca să susțină și să acopere deficitul actual al Pilonului 1. Dacă acest lucru se va întâmpla, putem să vorbim despre o problemă foarte mare a Bursei de Valori București, a întregului ecosistem al pieței de capital din România. Orice decizie care afectează Pilonul 2 va duce la ieșiri și scăderi masive ale indicilor. Guvernanții ar trebui să vadă acest lucru și să-l înțeleagă foarte bine, pentru că fondurile de pensii au crescut foarte mult, au dețineri foarte mari la toate companiile listate din România și importanța lor este una sistemică. Nu pot investi în private equity, nu pot investi în real estate, au foarte multe limitări. Dacă ne uităm la rezultatele lor – anul acesta au avut creșteri de 18% în condițiile în care inflația este de 10% –se vede clar importanța fondurilor de pensii administrate privat. Beneficiile sunt ale noastre, ale tuturor celor care contribuim. Noi vom resimți aceste evoluții, aceste creșteri anuale.

Andreea Roșca: Mai avem câteva minute și mă gândesc să te întreb despre orice subiect care ți se pare important și pe care nu l-am discutat sau/și, alternativ, despre recenta ta experiență din China și ce te entuziasmează pe tine personal pentru 2024.

Marius Dan: Într-adevăr, la sfârșitul lunii noiembrie am fost în China, în Shenzhen, în provincia Guangdong.

Andreea Roșca: Deci te-ai întors acum câteva zile.

Marius Dan: Da. A fost prima mea experiență și trebuie să spun că a fost total diferită față așteptările pe care le aveam. Am fost impresionat în sensul bun. Am fost impresionat de infrastructura din China, de gradul de electrificare a transportului. Într-un oraș de 13 milioane de locuitori, într-o provincie de 120 de milioane de locuitori, n-am văzut poluare, nu am văzut traffic jam. Într-o zi, pentru că am vizitat mai multe companii, am stat 3 ore în trafic. Orașul este destul de mare – verde, cu foarte multe parcuri noi și foarte bine întreținute. Mergând de la o companie la alta, în niciun moment n-am văzut coadă în trafic. Asta spune foarte multe despre evoluția infrastructurii din China. Mai mult decât atât, am fost impresionat de tehnologia lor. Am vizitat un operator logistic despre care practic aș putea spune că are partea de logistică complementară, fiind, de fapt, o companie de tehnologie, fiindcă dezvoltă foarte multă tehnologie pentru a le oferi clienților informații în timp real despre ceea ce se întâmplă cu marfa pe care o dețin în depozitele lor – temperatură stocuri, exact unde se află în momentul în care este transportată. Am vizitat Build your Dream, o companie auto despre care noi în Europa poate nu am auzit foarte mult – cu excepția celor care investesc în acțiunile companiei –, pentru că nu vedem mașini BYD în România. Dar înțeleg că în alte țări, precum Spania, există deja. O tehnologie impresionantă. Calitatea mașinilor și calitatea materialelor folosite nu este ceea ce te-ai fi așteptat, e net superioară. Iar ca tehnologie am văzut mașini complet autonome. A fost prima mea experiență și am fost impresionat. Am mers cu una în interiorul orașului, în Shenzhen – 95% din timp fără niciun fel de control al șoferului.

Andreea Roșca: N-ai avut niciun moment de anxietate?

Marius Dan: Nu. E o tehnologie fantastică. Am fost impresionat și de preț. O mașină complet autonomă, cu un range de 650km este undeva la 40.000 dolari.

Andreea Roșca: Și ele circulă în traficul normal alături de alte mașini?

Marius Dan: Da, au voie să circule asistate. Chiar am avut o prezentare de la o companie care are robotaxi, adică taxiuri pe care le chemi și nu există șofer. Au aprobare în San Francisco. O companie din China. E a doua companie care a primit aprobare în San Francisco și în alte orașe din Statele Unite ale Americii, precum și în trei orașe din China. Cum spunea unul dintre cei care au prezentat, așa cum puțină lume avea telefoane mobile la începutul anilor 2000, trebuie să ne obișnuim cu ideea că viitorul, cel puțin în ceea ce privește mașinile, e autonomia. N-o să mai fie nevoie să mai conducem și să ne enervăm la volan în trafic. O să ne enervăm în spate, ca pasageri. ☺

Andreea Roșca: Spune-mi ce te entuziasmează pe tine, personal, pentru anul viitor?

[00:57:50]
Marius Dan: Sunt foarte optimist pentru ceea ce urmează anul viitor. Anul viitor avem alegeri importante în România, sunt foarte optimist…

Andreea Roșca: E o alăturare interesantă: „Sunt foarte optimist…” și „Avem alegeri…” ☺

Marius Dan: Mult din ceea ce s-a întâmplat în anul 2023 a fost o repoziționare în ideea că vom avea mai multă claritate în alegerile din Statele Unite ale Americii. Noi, la nivel local, cred că suntem într-o situație nemaiîntâlnită – România are cea mai mare predictibilitate din punct de vedere politic în acest moment. Nu am mai beneficiat de o astfel de stabilitate din punct de vedere politic. Coaliția de la guvernare din acest moment, toată lumea se așteaptă ca ea să continue pentru următorii 4 ani.

Andreea Roșca: Cea mai mare stabilitate din istoria României sau cea mai mare stabilitate din regiune sau din Europa? Cu ce compari?

Marius Dan: Compar cu ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii 30 de ani, dar mai mult decât atât, compar cu ceea ce se întâmplă în țările din regiune și din Europa, inclusiv în Statele Unite ale Americii. În SUA multă lume știe care vor fi combatanții, dar nimeni nu știe care va fi rezultatul. În România, în acest moment, dacă nu se întâmplă nimic deosebit, cred că știm și rezultatul acestor alegeri, ceea ce ne pune într-o situație mult mai bună. Nu știm candidații, dar coaliția de guvernare o știm. Nu știm candidații la prezidențiale, dar din punctul de vedere al executivului știm care e traiectoria. Coaliția din ultima perioadă a fost una dintre cele mai stabile pe care le-am văzut în ultimii 20 de ani.

Andreea Roșca: Nu te îngrijorează în niciun fel zona asta de populism, extremism care crește? Am avut surprize mari în Europa.

Marius Dan: Cu siguranță vom mai avea, pentru că inegalitatea de care vorbeai mai devreme se reflectă prin nemulțumirea electoratului și prin apariția acestor extreme.

Andreea Roșca: Cu cât crește, cu atât e mai ușor de speculat.

Marius Dan: Cu siguranță. Pentru Europa vor fi niște alegeri importante. Pentru România sunt importante, dar, repet, avem o anumită predictibilitate. Mai important va fi rezultatul din Statele Unite ale Americii, pentru că următorii 4 ani – perioada 2024-2028 – vor fi esențiali din punct de vedere geopolitic.

Andreea Roșca: Dacă ar fi să spui ceva ce crezi că e important pentru fiecare dintre noi sau un mesaj, o idee pe care s-o păstrăm în minte – de data aceasta la nivel personal – ce-ai spune? Ce ți-ai dori să știm, să facem?

Marius Dan: Mi-aș dori să știm mai bine să avem grijă de noi. Asta a fost una dintre lecțiile pe care le-am văzut și în China, în vizita aceasta. Pentru că, uitându-ne la toate datele economice, datele de consum post-pandemie, categoriile care au avut cele mai mari creșteri au fost cele care țin de sănătate. Așadar, populația chineză a ieșit din pandemie cu gândul de a se proteja mai mult. Principale lor temeri țin de siguranța alimentelor și de calitatea aerului, de calitatea apei pe care o consumă. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să acorde mai multă atenție sănătății.

Andreea Roșca: Îți mulțumesc foarte mult și îți doresc un an cu tot ce-ți dorești tu!

Marius Dan: Și eu, mulțumesc! Și Sărbători fericite!

Andreea Roșca: Mulțumesc!

Resurse

Află mai multe despre Marius Dan

De pe pagina sa de LinkedIn sau din descrierea de pe franklintempletonme.com.

Urmărește și acest interviu, realizat de Agerpres.

Alte mențiuni în conversație

Fixed leg

Shenzhen

Build your Dream