Mi-am propus sa scriu aici despre lucrurile pe care le fac, despre profesia de comunicator, despre antreprenori si oamenii extraordinari cu care am sansa sa lucrez. Despre fundatia Romanian Busines Leaders (unde sunt fondator) si lucruri importante, in care cred.

Dar nu ma pot abtine. Trebuie sa zic asta, sa impartasesc. Ma uit la pagina mea de facebook. Sunt absolut fascinata.  Sus, in tab-urile de pagini de net deschise, apare o cifra care iti zice ca cineva a dat like, a scris, a comentat. Si nu poti rezista, orice ai face, te opresti si verifici ce s-a intamplat pe pagina ta. In mijlocul unui proiect, in sedinte, intalniri, cand apare acel simbol rosu cu o cifra in mijloc, esti irezistibil tentat sa verifici. Orice like e un semn, orice comentariu se cere citit si cere raspuns.

De 10 minute nu a mai aparut niciun simbol. Neplacut. Am tentatia de a posta altceva, ca sa mai obtin un like, share, un comentariu.

Esti tentat sa experimentezi: ce ar trebui sa pun ca sa am 100 de comentarii? dar 100 de like? Poti face asta la nesfarsit. E distractiv, te face sa simti ca nu esti singur. Te reconecteaza cu oameni pe care nu i-ai vazut de ani – multumesc pentru mesaje Marianei, lui Val, Antoniei si multor altora. Te fac sa te intrebi de ce o fotografie aduna atat de multe like-uri. Nu e decat o poza in care cazusei pe ganduri de ziua ta 🙂

Imi sunt dragi toti cei care dau like, ii iubesc pe toti cei care adauga un comentariu. Ma bucur sa pot raspunde atunci cand un alt comentariu e adaugat. Si ma intreb cand sa ma opresc sa mai raspund. Exista un cod de bune maniere?

Maine tin un training pentru jumatate de zi. E important. Are legatura cu atitudinea. Scriu acest lucru in timp ce ma pregatesc pentru cei 25 de oameni cu care voi vorbi maine. Si cred ca am sa introduc aceste lucruri in curs. Prea fac parte din viata noastra.