Ce face mintea umană în condiții de stres și panică? Își pierde capacitatea de a raționa pe termen lung, se comportă mai degrabă instinctual, își pierde criteriile de moralitate și capacitatea de empatie. Paul Olteanu a preluat, de la psihologul american Jonathan Haidt, autorul cărții ”The Happiness Hypotesis”, metafora călărețului (neocortex) și a elefantului (structura primitivă din creier, dominată de emoție și instinct) pentru a explica prin neuroștiință ce ni se întâmplă și cum ne putem echilibra.
Paul Olteanu a lucrat în ultimii 12 ani cu câteva mii de oameni în programe de training și coaching bazate pe neuroștiință, pe înțelegerea arhitecturii personalității și a emoțiilor și pe tiparele de gândire ce influențează comportamentele umane.
Este gazdă a podcastului Mindarchitect, alături de Anca Anghel, Dorin Boabeș și Tudor Stoica. Mindarchitect e singurul podcast românesc despre neuroștiință și psihologie aplicate în viața de zi cu zi.
Am vorbit cu Paul despre cum funcționează mintea noastră în situații de stres și panică, despre ce putem face pentru a ne păstra echilibrul, despre cum să ne comportăm cu oamenii din jur și cu cei cu care lucrăm și despre solidaritate, ca răspuns la momentele grele pe care le traversăm.
CĂLĂREȚ ȘI ELEFANT. Cum funcționează creierul uman
Creierul uman e alcătuit din două structuri primitive și una recentă. Creierul reptilian și sistemul limbic reprezintă elefantul. Elefantul s-a dezvoltat acum 150-200 milioane de ani. E puternic, focalizat pe supraviețuire, puternic emoțional, bazat pe intuiție și instinct. Misiunea lui biologică e să ne țină în viață și să ne ajute să ne dăm genele mai departe.
Călărețul e neocortexul nostru – ultima structură ce a evoluat. Ocupă cam 70% din craniu și se ocupă cu toate funcțiile superioare. Rațiune, gândire critică, abstractizare, empatie, moralitate, capacitatea de a inhiba pornirile emoționale pe care le generează elefantul.
Călărețul și elefantul funcționează pe baza unui parteneriat. Situația ideală este cea de echilibru, în care călărețul poate struni elefantul.
MINTEA ÎN SITUAȚII DE PANICĂ. Cum apare și ce e deturnarea emoțională
Lipsa de control și lipsa de informație sunt stresori universali. În situații de stres, elefantul devine hiperactiv. Apare fenomenul de deturnare emoțională.
Când preia controlul, elefantul reduce o realitate foarte complicată la o problemă simplă. ”Mă lupt, mă ascund sau mă blochez”. În panică, atunci când elefantul preia controlul, începi să capeți ”tunnel vision”: ți se îngustează atenția, nu prea mai vezi stânga-dreapta și nici pe termen lung. Când se simt amenințați, oamenii își pierd moralitatea și empatia.
Când ne simțim amenințați, se eliberează inițial cortizon, un hormon de stres care generează stare de anxietate sau de vigilență. Dacă intensitatea amenințării crește, crește nivelul de cortison până când, dacă apare panica, se eliberează adrenalina. O stare din de asediu continuu, de stres cronic – cum e stresul pe care îl trăim în virtutea unei astfel de amenințări – afectează sistemul imunitar.
În plus, se amplifică tot ceea ce este negativ. Elefantul dă informației negative de trei ori mai multă greutate decât celei pozitive. Expunerea constantă la informație, știri și social media creează creierului primitiv sentimentul de a fi în continuu sub atac și cresc panica și suferința.
Deși, teoretic, nevoia universal umană de certitudine și autonomie ne va împinge să căutăm informație pentru a ști și a avea sentimentul că ne cotrolăm soarta, discernământul despre ce informație și ce cantitate de informație consumăm e esențial.
CUM ADUCI CĂLĂREȚUL ÎNAPOI
Călărețul poate fi întărit pe parcursul întregii vieți: meditație, somn, orice activitate care angajează rețele neocorticale (să înveți limbi străine sau comunicarea interpersonală întăresc și activează neocortexul)
Pe termen scurt, pentru a reangaja călărețul:
- Să comunicăm despre ce simțim în momentul în care trăim stări emoționale intense. Când vorbești despre ele se mută energie, sânge și oxigen înapoi la neocortex. Când vorbești și etichetezi emoția (”mi-e teamă”) și spui ce simți, aduci călărețul înapoi. Să povestim despre ce simțim e un lucru vindecător emoțional. Cu o mențiunea că e bine ca interlocutorul să nu spună ”stai liniștit, că la noi e mult mai rău”. E important ca interlocutorul să fie încă empatic.
- Un lucru foarte practic e să ne gândim la ce se poate face, nu la ce nu se poate face. Să vedem ce e în puterea mea, în controlul meu. Deci în conversații ar fi vorba despre a vorbi ce se poate, ce nu se poate și a ne reaminti permanent ce e în controlul și în puterea noastră. Astfel de atitudine și de conversații aduc puterea înapoi la neocortex.
- Somnul e esențial. Reface rezerva de energie psihică. Când dormim, retrăim de 20 de ori mai repede ce s-a întâmplat peste zi, evenimentele pe care elefantul le-a marcat neurochimic cu eliberare de diferiți hormoni drept relevante de reținut. Când le retrăim de 20 de ori mai repede, e inhibată secreția hormoni (cortizon, adrenalină). Când memoria mută din memoria pe termen scurt în cea pe termen lung amintirea, neutralizează emoția. Somnul e psihoterapie gratuită.
- Sport, activitate fizică. O plimbare, stretching, gimnastică aerobică, yoga, de ce nu, sau alte forme de activitate care ne mobilizează corpul, ne reglează emoțional. Sportul are același efect ca antidepresivele, doar că e mult mai sănătos.
CUM SĂ TE COMPORȚI CU OAMENII. Dacă ești liderul unei echipe
Oamenii au nevoie de certitudine în perioade precum acesta: sentimentul că există un plan al organizației, că nu se întâmplă nimic rău dacă lucrează de acasă, că nu sunt lăsați în voia sorții. O comunicare bună poate fi inclusiv ”Momentan nu știm care e cel mai bun drum, dar primii trei pași pe care ni-i propunem ar fi a, b și c”.
Autonomie. Dacă nu există constrângeri obiective, oamenii trebuie să aibă libertatea de a-și organiza programul, de a putea lucra de acasă. Ideea de a da oamenilor opțiuni. Poți să lucrezi în ture, poți să lucrezi de acasă, dacă ai nevoie, poți să vii la birou, poți să îți iei concediu fără plată în perioada asta.
Corectitudine. Dacă unora le dau, de pildă, posibilitatea să lucreze de acasă și altora nu pot să le-o dau, le-aș da o compensație într-un fel sau altul. ”După ce trece momentul ăsta, ai mai multe zile de concediu”, de exemplu. Ideea de ”a fi corect” e o nevoie esențială.
Vulnerabilitate. Dacă conducem echipe, să ne dăm voie să fim vulnerabili, să ne dăm jos de pe piedestalul cu care suntem obișnuiți. Să spunem ”dragilor, suntem într-o situație fără precedent. Uite ce se întâmplă, uite ce simțim”. Să existe transparență în procesul de luare a deciziilor. Invitație la colaborare și idei din partea tuturor.
Informație. Împărtășirea de informație credibilă, corectă, care să fie de ajutor oamenilor din echipă.
Cărți și resurse menționate în discuție:
Metafora călărețului și elefantului – The Happiness Hypothesis, Jonathan Haidt
Importanța somnului pentru reglaj emoțional – Why We Sleep, Mattew Walker
Cele cinci elemente care ne infliuențtează comportamentul în situații sociale – Modelul SCARF creat de David Rock
Relația între structura de personalitate și modelele potrivite de comunicare – Modelul PCM
Deconectarea ca sursă de anxietate și depresie – Lost Connections, Johann Hari
Rasa umană a evoluat și prosperat prin poveste – Sapiens, Noah Youval Harari
Nivelul de încredere în România e destul de mic – Interviu cu profesorul Daniel David
Echipele au neoie de siguranță psihologică – Oxygen Project, Google
Culturi și echipe performante – The Culture Code, Daniel Coyle
Pentru conversații cu antreprenori, sociologi, psihologi și alți oameni destoinici și interesanți despre business, leadership, performanță și natura umană, abonați-vă la podcastul Vast and Curious în Soundcloud, Apple, Stitcher, Spotify
O dată la două săptămâni, punem la un loc câteva texte, idei, cărți atent selectate despre antreprenoriat, leadership, business și natura umană. Abonați-vă la newsletter pentru a le primi, aici.
