Effectuation mi-a deschis ochii în privința diferențelor semnificative dintre manageri și antreprenori. Mi se pare esențial pentru orice antreprenor, manager sau intraprenor să urmeze acest curs - dacă nu ca să aplice principiile, cel puțin pentru a se înțelege mai bine unii pe ceilalți.

Mi-a rămas în minte ideea de a lucra cu parteneri, de a crea împreună cu ei. Mi-am dat seama că pot cere ajutor și că pot construi un parteneriat bun și pentru cealaltă persoană, și pentru mine. Și că am curajul de a face asta. Trăiam cu ideea că e obligatoriu să plătesc ca să primesc ceva în schimb și am plecat cu gândul că am mult mai multe căi și că există multe alte feluri de resurse valoroase pe care putem construi.

Am câștigat încredere în ideile și potențialul meu. Principiile Effectuation reprezintă un proces atât de natural, încât îți dai seama ce poți face cu resursele proprii, cu ce fel de oameni ți-ar plăcea să fii partener, riscurile pe care ești dispus să ți le asumi pentru a reuși și, mai presus de orice, să nu te lași intimidat de surprizele care apar pe drum. Programul m-a învățat să devin mai organizată, mai focusată și mai determinată. Exemplele cu care lucrezi te fac să înțelegi că nu ești singura persoană care are frământări, idei sau temeri atunci când pornește un business și că diferența dintre un antreprenor și un gânditor este acțiunea. Antreprenorii “efectuează”, trec la fapte, iar gânditorii rămân doar cu ideea, pe care, într-o zi, se trezesc că au pus-o alții în practică.

Niciodată până acum, în viața mea adultă, nu m-am gândit atât de mult la detaliile unui business propiu ca în perioada de după atelierul Effectuation. Am avut tot timpul în minte ideea de a face ceva, dar voi mi-ați dat un brânci, impulsul electric care a pus mașinăria în mișcare. Creierul meu a plecat de acolo cu mânecile suflecate, gata să frământe aluatul. Aplic principiile Effectuation pentru proiectele la care lucrez, iar - de atunci - noi idei antreprenoriale au înflorit."

După ce am absolvit cursul mi-a fost foarte ușor să-mi dau seama cât sunt dispus să pierd pentru a dezvolta un nou business sau pentru a updata actualul business. Până atunci am neglijat calculul exact al posibilelor pierderi pe care le pot avea.

Aveam ideea de a face un charity shop, unde oamenii vând hainele și toate veniturile merg către o cauză caritabilă. Am folosit studiul de caz de la Effectuation - mi-am dat seama că pot testa ideea asta, cu care nu făcusem nimic mult timp, cu prietenii mei de pe Facebook. Mi-am spus "poate că nu am banii pentru un magazin, dar am tot ceea ce îmi trebuie ca să testez ideea". Am pus 25 de tricouri pe Facebook și mi-am propus să strâng 200 de lei, să cumpăr o pereche de ghetuțe unui copil sărac. A fost fantastic! Au donat 50 de oameni și am strâns 1.650 de lei. A fost în jurul meu o energie pe care mi-e greu să o descriu, mi-au scris prieteni din toată lumea să întrebe cum m-ar putea ajuta. Erau oameni care nu voiau nimic în schimb. Am primit bani de la oameni din cinci țări, din Italia, din Spania... Am mers la școala socială unde organizasem un eveniment în trecut. În cartierul Faur, la marginea Bucureștiului. Și am spus "hai să luăm echipament sportiv pentru doi copii". Am mers cu ei la Decathlon, pur și simplu nu știau ce să își ia, nu erau obișnuiți cu ideea că ar putea să vrea ceva. Am luat de toate și tot am mai rămas cu 80 de lei de cheltuit. Mi-am dat seama ce ușor este să faci rost de resurse, să creezi tot acest lanț, să ajuți oameni, să începi ceva ce îți dorești. nu s-ar fi întâmplat nimic din toate astea dacă nu veneam la tine... Asta este ceea ce m-a marcat. Am conștientizat cât de la îndemână îmi sunt resursele și cum nu le vedeam. Aveam impresia că e întotdeauna vorba despre bani, sau alte lucruri materiale ca să începi o idee. E suprinzător să îți dai seama că nu e adevărat. Și, apoi, am învățat să pun această întrebare: "care este cel mai prost scenariu?" Constat că nu e chiar atât de rău și îmi este mult mai ușor să încep ceva dacă realizez că îmi pot permite să nu iasă.    

Stând să judec, să înțeleg mai bine tot ceea ce am auzit, descopăr că toată experiența asta a avut un impact la nivel psihologic. Eu vin dintr-o industrie unde totul e planificat pe termen lung. Unde lucram cu proceduri. În lumea de dincolo de corporație, acest gen de gândire te împiedică să acționezi. Și am descoperit cum este să faci pași mici, în fiecare zi. Simt că avansez. Am început să mă bucur de mici lucruri: că am luat ștampila pentru firmă, că am o adresă în online. Apoi, mă simt parte dintr-un grup care împărtășește același fel de a vedea lumea. Oamenii din jurul acestui program sunt oameni de bună calitate și e o oportunitate de a dezbate lucrurile pe care vrei să le faci, fără teama de a fi judecat. Mă simt parte dintr-o lume care împărtășește același punct de vedere. Nu sunt categorică, nu spun <pentru nimic în lume nu m-aș mai angaja>. Dar vreau să văd dacă pot duce la capăt ceea ce am început pe cont propriu. Dacă vrem să fim liniștiți că am încercat, trebuie să avem în jur oameni care să creadă la fel.

M-ați ajutat să înțeleg că resursele de care crezi că ai nevoie ca să începi ceva nou nu sunt neapărat cel mai important lucru. E mai important să existe o motivație puternică pentru a face un lucru, oricare ar fi ea. Și mi-a fost de mare folos ideea că nu există un singur drum fix pentru a ajunge unde dorești. Dacă știi unde vrei să ajungi, te poți repoziționa oricând pe traseu. Aplic ideile și principiile din Effectuation în ceea ce fac, în fiecare zi, acolo unde lucrez. Trăiam cu ideea că barierele între departamente diverse dintr-o companie sunt un lucru dat. Am învățat că povestea asta e doar în capul nostru și lucrurile sunt rezolvabile dacă îți dai un pic de timp să le privești dintr-o altă perspectivă. Ideea de a avea în cap o destinație și de a construi împreună cu ceilalți mi-a schimbat perspectiva.

Antreprenoriatul pentru mine a început doi ani și a fost o alegere relativ simplă atunci (mă ajută vârsta în a fi puțin inconșientă): mă arunc și văd ce pot face cu ce găsesc pe drum! Normal că după 6 luni am ajuns într-un punct în care nu mai ințelegeam nimic, deși tot ce era în jurul meu îmi spunea ca ideea mea de business este bună, realizabilă și putea fi o poveste foarte frumoasă. Nu știu cum se face, probabil pe principiul că oamenii se atrag ca un magnet, am avut posibilitatea să particip la Effectuation Way, și bine am făcut! A fost primul workshop unde nu am uitat totul după prima lună de la participare, care mi-a modificat real modul de a percepe tot ce am în jurul meu. Cred că orice antreprenor trece prin cel puțin un moment în care toate se înnoadă, în care nimic nu merge, în care nu mai găsește nicio soluție – după Effectuation Way, știu sigur că perspectiva e problema. Cu tărie susțin că cel mai important lucru cu care am rămas după workshop a fost un mod foarte simplu și sănătos de a privi lucrurile. În mod natural orice antreprenor se încâlcește din când în când, dar să ai cheia la tine e foarte fain!

Atelierul pe care l-am făcut cu voi a fost un punct de cotitură. Am creat blogul, unde scriu în continuare. Și, mai mult, am rămas cu ochii deschiși către oportunități care vin spre mine și pe care nu m-aș fi gândit să le folosesc. Dacă văd ceva care mă interesează, îmi spun “ce ar fi să fac asta?”. Altădată, aș fi trecut pe lângă idee. Ca nivel de aplicare a informației dintr-un curs, nu am făcut vreun alt salt asemănător în toată viața mea adultă.

Mi-au rămas întipăriți în minte pașii pe care îi poți face atunci când te apuci de ceva. E eliberator să știi că nu există un singur răspuns corect. Că nu există decizie bună sau greșită înainte de a face ceva. Am început foarte concret să caut parteneri noi, alte metode de a vinde produsele – povestea despre cum să construiești parteneriate mi-a deschis multe alte posibilități.

Effectuation Way mi-a dat spațiul și instrumentele să am o privire de ansamblu asupra proiectului pe care îl dezvolt, Fundația Comunitară București. Am plecat cu informații, energie si planuri. Și cu o confirmare personală: drumul pe care l-am parcurs – de la manager într-o multinațională sigură la antreprenor în domeniul non-profit – a fost corect, cu greșelile și învățăturile lui. Totul e să pleci de la ce ai, să vezi cât poți să pierzi și să fii flexibil la ce vine din exterior. Iar dacă aveți și norocul meu, de a fi inconjurați de participanți diverși, sclipitori fiecare în felul lui, învățați la fel de multe și din sală.

E o experiență care te conectează cu oamenii și cu poveștile lor dintr-o perspectivă antreprenorială. Transformă modul de gândire, felul în care fac lucrurile . Eu m-am conectat foarte bine cu poveștile și studiile de caz de antreprenori români pe care le-am lucrat în programul Effectuation. Am umplut, în cele două zile, vreo 4 pagini cu diverse idei concrete de aplicat în business-ul în care lucrez. E o experiență care îmi transformă modul de gândire, felul în care fac lucrurile. Spre exemplu, am învățat că ajută să te uiți din altă perspectivă, să te gândești nu cât de mare e câștigul potențial, ci cât de mult ești tu dispus să investești în acel proiect. Riscă atât cât îți permiți și calculează cel mai prost scenariu. Conceptul de pierdere acceptabilă mă ajută să privesc lucrurile mai simplu, să le fac mai ușor și mai repede. Apoi, starea de spirit a oamenilor pe care i-am întâlnit a fost extraordinară, iar energia si optimismul lor au fost contagioase.

Mi-a rămas întipărit în cap, pentru că nu mă așteptam la povestea asta, studiul de caz despre Vasile Armenean și Betty Ice. M-a șocat cum a început afacerea, fără să își asume foarte multe riscuri. Din ceea ce știam, eram obișnuit cu ideea că trebuie să investești mult ca să pornești ceva. Mi-a schimbat complet percepția. Eu venisem la voi cu o schiță de afacere, ceva la care m-am gândit foarte mult timp, fără să fac mare lucru. Am renunțat la idee. M-ați ajutat să nu mai pierd timpul cu o idee pe care nici eu nu o înțelegeam și de care nu eram legat. În schimb, am pornit altceva, care are legătură directă cu mine, cu dorința mea de a socializa după serviciu. E cu riscuri minime și investiție financiară zero. Am un partener, care îmi este și prieten, și organizăm party-uri în diferite locuri din București. Oamenii vin, socializează, noi le aducem vinuri care nu se găsesc în altă parte în București. Mă bucur că am făcut acest prim pas către a construi ceva al meu, eram frustrat că nu reușeam. Mi-ați schimbat percepția despre risc și despre cum pot începe.

Am puternic întipărită în minte ideea de a porni cu ceea ce am acum la îndemână. Mă gândesc mai puțin la cât de mare va fi compania pe care o construiesc și sunt mai concentrat pe resursele pe care le am acum și pe pașii concreți pe care îi pot face în prezent. Mă face să mă simt mai productiv și simt că lucrurile se leagă mai repede. Cred că am o perspectivă nouă despre ce înseamnă parteneriatele și cum să le începi și crești. Am întâlnit recent pe cineva care se ocupă de o plaformă de freelancing. Pe noi, la Universitatea Alternativă, ne interesează foarte mult acest subiect. L-am invitat să vină să ne prezinte ce face și să discutăm cum putem lucra împreună. Nu m-aș fi gândit la asta înainte. Proiectul meu s-a transformat în acest proces. Am înțeles că am nevoie să acumulez experiență și caut acum să lucrez împreună cu oameni care au această experiență, în loc să merg singur. Și am descoperit că sunt multe feluri de a face asta. Programul Effectuation îți pune niște instrumente în mână. Îți dă o sapă, dacă pot spune așa, dar trebuie să fii conștient că e treaba ta să sapi groapa. E important să nu fii prea perfecționist, să nu vrei să ai toate răspunsurile înainte de a porni la drum. Altfel, nu vei face nimic. E important să acționezi.