Se intampla o gramada de lucruri in timpul in care Premierul, Presedintele, ministrii sunt ocupati cu mize personale, de orgolii sau control.Unele sunt chiar majore pentru economie si viitor. Dar cine are timp de ele?
Acum doua zile am avut o conversatie cu un sef de companie cu sute de angajati: calculase ca a investit, in prima jumatate de an, 30% din timpul lui in recrutare. Dublu fata de un an in urma. Nu gasise ce cauta. Pierduse un proiect important si legatura cu clientii directi.
Acum o luna, doua cercetari (PwC CEO Survey si Agenda Romanian Business Leaders) independente puneau pe masa o tema majora pentru urmatoarii doi ani: sefii de companii nu au cu cine sa lucreze. Nu-si gasesc oamenii de care au nevoie, mai ales in ceea ce numim management de mijloc. Jumatate dintre sefii de firme nu gasesc angajatii potriviti. Doua treimi dintre liderii organizatiilor vad exportul de forta de munca drept principala amenintare pentru Romania. Afacerile sunt, cumva, rupte la mijloc: lipseste veriga esentiala intre marii sefi si angajatii din teren. Etajul cu oamenii care fac deciziile sa functioneze, care inteleg datele care vin de la clienti, care pot spune rapid da sau nu e slab populat.
De ce? Si, mai important, care este consecinta?
Fara pretentia unei analize stiintifice, iata ce am putut observa din sutele de discutii din ultimii ani.
1. marii sefi au crescut rareori un nivel doi competitiv si pregatit. In anii dinaintea lui 2008, cresterea pietelor era atat de rapida, ca trebuia sa fii complet incapabil ca sa trantesti fatal afacerea. Azi, e cu totul altfel. Afacerile au nevoie de subtilitate, judecata, decizii, valori si principii ca sa functioneze. Si nu a crescut aproape nimeni acel gen de angajat. Asa ca este o specie rara.
2. traim in cu totul alta realitate, care inseamna ca mult mai multe decizii se iau „la firul ierbii”. In loc de oameni care sa execute strategii pe temen lung, sunt necesari oameni cu autonomie mare, care pot lucra bine in conditii de incertitudine si vizibilitate redusa. Oameni care isi iau riscuri si livreaza rezultate. Cu gandire antreprenoriala.
3. sistemul de educatie e complet neadaptat, nu numai din punct de vedere al meseriilor care se cer, dar si din punct de vedere al felului in care formeaza tinerii. Educatia superioara pregateste, inconitunare, oameni care iau notite dupa cursuri care reflecta lumea de acum zece ani.
Ce inseamna toate acestea? Este probabil ca, daca toate datele problemei raman la fel, in trei ani, cele mai multe companii romanesti vor pierde grav la capitolul competitvitate, venituri, profituri, viteza de reactie. Deciziile vor ajunge mereu la varf, cu toate consecintele posibile.
Anii in care investitia in pregatirea oamenilor a fost facuta airea sau absenta, plecarea oamenilor calificati din tara si un sistem de educatie ramas in urma dau o combinatie destul de greu de digerat.
Intre doua scandaluri de plagiat si doua transferuri abuzive de institutii, tema ar putea fi oarecum importanta, inclusiv pentru Guvernul Romaniei.
