Orice început cere o grămadă de muncă. Toți antreprenorii cu experiență pe care i-am intervievat au vorbit despre cât de complicat e în primele luni și în primii ani. După experiența fondării câtorva întreprinderi și a unui exit de succes, Lucian Butnaru știe că atunci “când începi ceva nou, trebuie să cunoști în detaliu fiecare unghi. Să îl înțelegi perfect. Să fii hands-on în toate părțile”. Își amintește că, la început, muncea atât de mult, încât dormea la birou.
Wargha Enayati a fondat și vândut rețeaua Regina Maria. Azi, când a luat-o de la capăt cu noi proiecte, spune că “să fii antreprenor, în primii 2-3 ani, e mai greu decât să conduci 3.000 de oameni”.
Munca fără sfârșit e, cumva, mantra fondatorilor la început de drum. Dar nu e doar a lor: 35% dintre noi, românii, lucrăm mai mult de 40 de ore pe săptămână. Media europeană este de 23%. Cu cât avem condiții cu risc mai ridicat (contracte parțiale, pe cont propriu), cu atât lucrăm mai mult. Două treimi dintre noi lucrăm des în weekend. Suntem stresați (o cercetare de acum doi ani arăta că vânzarea de antidepresive crește veritginos în România), luăm decizii proaste, ne epuizăm, suntem nefericiți.
Evident că e nevoie de efort, dar e ceva ce trecem, poate, mult prea ușor cu vederea: trăim într-o cultură care celebrează “a fi ocupat”. “Să spui că ești ocupat”, scrie The Atlantic, “este un simbol al statutului”. Nu doar americanii fac dintr-o agendă plină și din munca neîntreruptă o chestiune de obișnuință și normă. “Ce văd eu”, constată Rodica Obancea, executive coach și co-fondator al Romanian Executive Summit, “este că sunt apreciați oamenii care au realizări mari muncind din greu. Să ai un bun spirit antreprenorial nu are o conotație prea grozavă prin organizații.”
Presiunea contextului poate fi foarte enervantă. Presiunea lui “așa se face”. “Suntem precum oile, intrăm în context. Îți trebuie curaj să ieși, să fii diferit, pentru că vei înfrunta oprobiul public” spune Dan Ștefan, co-fondator al Autonom. Dacă nu ești foarte ocupat, ești puțin cam fraier.
Acesta nu este în niciun caz un manifest pentru delăsare sau superficialitate. Nimic important nu se clădește fără muncă și efort. Dar e mult prea ușor să cădem în capcana unei agende pline, uitând să punem întrebări esențiale. Munca are prostul obicei de a se multiplica și extinde în tot timpul care îi este alocat. Repetăm până la perfecționare lucruri pe care n-ar trebui să le facem deloc. Într-una dintre cărțile remacabile ale secolului trecut – The Effective Executive – Peter Drucker scrie că “nu există nimic mai inutil decât să fii eficient în lucruri care nu ar trebui făcute deloc”. Precum ședințe fără sens, o metodă infailibilă de a gestiona mesaje email care nici n-ar trebui să ajungă la fondatorul unei companii sau sisteme perfecte de control pentru a controla lucruri care nu trebuie controlate.
După ani de muncă intensă, majoritatea antreprenorilor pe care îi cunosc și care au construit companii durabile constată că e mult mai multă eficiență într-un echilibru inteligent, decât în efort, pur și simplu.
Cum ne prindem când suntem pe punctul de a intra într-o zonă periculoasă și neproductivă? “Când te uiți în agendă și totul e plin de sedințe, întâlniri, sarcini și proiecte, e momentul să pui întrebări. Când constați că te conduce agenda de business, e un indicator că trebuie să treci la un alt nivel” spune Rodica. Există multe feluri de alt nivel. Cum aceasta nu este o cercetare academică despre felurile în care ne putem extrage din obsesia de a fi ocupați, iată câteva tips&tricks extrase din experiența antreprenorilor, pentru antreprenori.
1. Timp investit inteligent.
Există cercetări care constată că 80%din timpul unui fondator la început de drum e investit în lucruri administrative și doar 20% în dezvoltarea afacerii. Cât valorează, în bani, o oră din timpul unui antreprenor? “Cu experiența mea de acum, aș spune că e esențial să delegi toată munca administrativă unei secrtetare bune. Dacă îți poți permite, e ideal” spune Lucian. O oră investită în discuția cu clieții, în întâlniri cu investitori sau în relația cu un mentor poate fi infinit mai productivă decât una dedicată sarcinilor administrative. Trebuie, cu adevărat, să facem acest lucru? este o întrebare importantă când evaluăm ce avem în agendă.
2. Iluzia controlului.
“Controlul îți poate ocupa o groază de timp. Într-o companie mare, 50% din ce facem este să controlăm. Un sfat simplu pentru oricine este să pună întrebarea magică DE CE?” spune Dan Ștefan. Autonom este recunoscută pentru gradele mari de libertate și transparență pe care le cultivă în organizație. Printre altele, salariile la Autonom sunt toate transparente. “Controlează doar lucrurile care merită controlate. Pentru restul, lasă libertate”.
Un alt exemplu interesant, în aceeași direcție, este Bookster, unde Bogdan Georgescu a dat echipei libertatea de a greși, în limite de risc asumate.
3. Multitasking-ul este o iluzie.
La fel este ideea că poți avansa pe mai multe planuri, cu aceeași viteză și eficiență, în același timp. Earl Miller, profesor și cercetător la MIT, explică pentru Forbes de ce “multitasking-ul ruinează productivitatea, provoacă greșeli și împiedică gândirea creativă”. Pe scurt, creierul nostru nu e bun la așa ceva, oricât de buni ne-am crede noi. Dan este adeptul focus-ului, al concentrării pe anumite lucruri, în anumite momente.
Concentrarea, crede Rodica, e asemenea unui mușchi din ce în ce mai puțin dezvoltat. Pe măsură ce devenim mai ocupați, scade capacitatea de concentrare. Avansăm câte un centimetru într-o mie de direcții. Întoarcerea la „un singur lucru, pe rând, iar cele importante pe primul loc” e un exercițiu greu, dar util.
4. Un tablou mai mare.
Acest punct e important, chiar esențial pentru toți antreprenorii experimentați. Pentru că implică întrebările grele: ce vrei cu adevărat? Ce fel de viață? Ce își place și la ce ești bun? Care este acea valoare adăugată pe care numai tu o poți aduce? Unde? Care este scopul acestui business? Ce vreau de la el? Care este prețul pe care vreau să îl plătesc? “Dacă faci lucrurile din inerție și nu pui aceste întrebări, poți fi ocupat o eternitate” crede Lucian. Acest obicei de a așeza lucrurile într-o perspectivă mai largă, de a (se) întreba ce e important și ce nu, este unul dintre lucrurile pe care le veți regăsi constant la toți oamenii pe care îi numim de succes.
Procesul, crede Rodica, “cere curaj și vulnerabilitate. Când te dai un pas în spate și te prinzi că ai deraiat, că faci ce nu-ți place, că trebuie să renunți la ceva, să închizi unele lucruri, îți trebuie curaj. Admiți că ai greșit”.
5. Lasă focurile să ardă.
Există zeci de lucruri urgente, în orice business. Și ne-am obișnuit să le dăm atenție imediat ce apar la noi pe radar. Un e-mail ce pare urgent. Un client super-supărat. O linie de business care a avut un rezultat puțin mai jos. Un om care n-a făcut ce trebuia. E important să dezvoltăm înțelepciunea de a nu răspunde, pe loc, la orice. “Nu trebuie să luăm azi toate deciziile. Nu înseamnă să ignori lucrurile, ci doar să te concentrezi azi pe cele fundamentale pentru prioritatea de azi”crede Dan. Dacă prioritatea este sănătatea financiară a organizației, recuperarea banilor din piață e mai importantă decât aproape orice altceva, indiferent cât de urgent ar fi.
Un instrument util în judecățile de zi cu zi, matricea lui Eisenhower e adesea citată, deși puțină lume își amintește că președintele Eisenhower se află la originea ei.
6. Un sistem pentru orice.
Ne întrebăm adesea de ce unii antreprenori reușesc, iar alții nu, deși, la suprafață, nu vedem mari deosebiri. Unul dintre lucrurile importante este că toți cei care reușesc au sisteme puse la punct. Sistemele simplifică deciziile, cresc productivitatea, fac munca ușor delegabilă.
La un nivel mult simplificat, un sistem este un algoritm de decizie: “de îndată ce ai făcut ceva de mai mult de trei ori cu succes, acel lucru poate fi pus într-un algoritm” mi-a spus la un moment dat unul dintre cei mai eficienți oameni pe care îi cunosc. Un algoritm îți spune cum se face un anumit lucru, care e punctul final și ce obții ca rezultat. Îți spune cum să accepți și să refuzi, cum spui DA unei oportuntăți, cum se face acel raport și cum se organizează acel seminar. Îți spune când închizi o inițiativă care nu merge. Cu condiția să fie examinate și actualizate continuu.
7. Ieșirea în décor.
E simplu să fim toată ziua ocupați, mai ales la început. Dar Dan Ștefan este adeptul ideii de zoom-in, zoom-out – concentrare pe lucrurile mici, care te țin conectat la firul ierbii, dar și activități care îți dau noi perspective: discuții cu clienții, călătorii, întâlniri cu fondatori din alte domenii. De exemplu, spune Dan, implicarea în comunitate “mi-a dat o perspectivă mult mai bună despre ce înseamnă engagement și motivație intrinsecă, lucruri extrem de valoroase pentru Autonom”. Dan îi spune “ieșitul din sos”. Intră în această categorie activitățile pe car ele considerăm “pierdere de vreme”: cititul, reflecția, privitul pe geam. Oamenii cei mai productivi sunt, paradoxal, cei care se pot desprinde.
Să credem că oamenii cu experiență au rezolvat definitiv tema “prea ocupat pentru a mai fi și productiv” ar fi o greșeală. “Am căzut în capcana asta” spune Dan Ștefan, co-fondator al Autonom. Obsesia de a fi muuuult prea ocupați și de a nu avea niciun minut de timp liber nu discriminează. Antreprenori cu experiență, oameni la început de drum, fondatori de startup-uri, toți suntem în egală măsură expuși în fiecare zi. “Tot ziceam, recent, că trecem printr-o perioadă complicată. M-am prins că o cream singur. Era tot mai complicată, pe măsură ce explicam cât e de complicată”.
Autoreflecția este un lux pe care, din păcate, ni-l permitem rareori. Dar, așa cum susține Lucian, cel mai important este să fii conștient de ceea ce faci, de ce și ce vrei să obții, de fapt.
Mulțumiri Rodicăi, lui Dan și Lucian pentru timp și toate sfaturile bune.
Notă. Când nu folosesc propriile fotografii, folosesc Unsplash. Credit foto: Photo by Carl Heyerdahl on Unsplash
_______________________
Dacă v-a fost de folos acest articol, dați-l mai departe, folosind acele mici butoane de la început.
Dacă aveți vreo dilemă, întrebare sau temă pentru care nu găsiți răspuns, lăsați un comentariu.
Ce să explorați mai departe:
Lasă focurile să ardă. Unele probleme nu trebuie rezolvate și antreprenorii trebuie să-și cunoască Un podcast din seria Masters of Scale, creată de fondatorul LinkedIn, Reid Hoffmanfoarte clar prioritățile.
Essentialism, Greg McKeown. O carte minunată despre arta de a face mai mult, făcând mai puțin.
Teama de greșeală ne face fragili. Un text despre valoarea greșelilor și despre cum să facem greșeli mai inteligente.
Ce e succesul? Cărți care aduc o perspectivă interesantă.
Mi-a placut foarte mult idea identificarii unui algoritm de decizie. Eu am scris un curs _Teoria Jocurilor In Afaceri, care foloseste teoria jocurilor pentru a stabili un algoritm de decizie, care sa maximizeze profitul afacerii, tinand cont de interactiunile existente pe piata. Este un curs de strategie destinat persoanelor care iau decizii strategice intr-o firma (top management si antreprenori). Este un curs de trei zile si chiar daca la prezentari toata lumea reactioneaza pozitiv, toti imi spun ca sunt prea ocupati sa invete strategie 3 zile la rand, iar cand afla ca au de facut calcule matematice, imi trimit subalternii la curs… Foarte multi obtin o pozitie de top management pe baza cunostintelor si a experientei (dovedita cu diplome), dar ajunsi in pozitia respectiva nu aplica ceea ce au invatat (nu mai fac calcule matematice, trebuie sa le faca altcineva!, isi bazeaza deciziile pe intuitie sau pe experienta, fara a verifica daca situatia este aceeasi…. ).