Liderul va trebui să combine mult mai bine ambele perspective: să înțeleagă când să capitalizeze pe abilitățile noastre umane, care ne diferențiază, dar și când e momentul să ia decizii pe bază de date. Să știi ce să scoți mai bun la suprafață va fi o trăsătură importantă a lidershipului în lumea nouă.”

2022, spune Diana Stafie, e anul în care organizațiile respectabile iau în serios datoria lor de a fi buni cetățeni. Și anul în care liderii înțeleg cum să îmbine ce-i mai bun în tehnologie cu ce-i mai bun în oameni pentru a lua decizii cu adevărat inteligente. Diana este fondatorul Future Station, un boutique de consultanță specializat în foresight. Lucrează cu companii și organizații pentru a contura posibile viitoruri și scenarii de business pentru ele. 

Idei principale

1. Suntem în plină tranziție de la conceptul „the business of business is business” la „the business of purpose”. În urmă cu 50 de ani, Milton Friedman era convins că organizațiile au o responsabilitate generală, dar și socială, numai către acționari – mai exact, să aducă profit pentru acționari. Această paradigmă s-a tot schimbat, iar astăzi ar fi foarte dificil pentru un lider să mai susțină o asemenea ipoteză. Acul busolei indică tot mai mult o altă direcție, „the business of purpose”, unde firmele își propun să aibă un rol hibrid, în care câștigul financiar este la fel de important ca binele social. 

2. Următorul pas: de la CSR la ESG. În ultimii ani, companiile și-au asumat un rol social tot mai clar, au departamente de CSR cu strategii și proiecte bine definite. Tendința care va prinde însă contur în 2022 este aceea de trecere către ceea ce se numește ESG (Environment, Social & Governance). Orice lider din lumea nouă ar trebui să cunoască aceste frame-uri, reglementările specifice și detaliile a ceea ce înseamnă această tranziție. De asemenea, presupune o schimbare de mindset, prin care sustenabilitatea să nu mai fie considerată un cost, ci o oportunitate: facem și bine, facem și profit; avem grijă și de acționarii noștri, și de angajați, și de comunitatea din care facem parte. 

3. Organizațiile sunt parte din ecosistem, nu sunt niște elemente desprinse de lumea în care funcționează. Schimbarea de mentalitate deja existentă în societate este cea care trage după ea această schimbare de poziționare. Angajații din generațiile mai tinere își doresc să lucreze în companii care se implică social. Clienții acestor companii, la fel, doresc să lucreze cu companii care au o anumită filosofie. De aceea, strategiile acestor firme nu pot decât să se schimbe dacă vor să rămână relevante. Există studii care arată că publicul (clienții, consumatorii) cred că brandurile, organizațiile ar trebui să inducă o schimbare în direcția aceasta, mai mult decât ar trebui să aștepte ca autoritățile să facă ceva. Există o presiune mare ca organizațiile să-și ia în serios și acest rol, de a produce un impact pozitiv în societate.

4. Tot mai multe companii, și internaționale, și de la noi, includ obiective ESG în modul lor de funcționare. Mastercard a anunțat că de anul acesta își leagă bonusurile liderilor organizației de obiective ESG și că, pe lângă rezultate financiare, o să se preocupe și de generarea unui impact pozitiv relevant. Și la noi există teren fertil în acest sens. Un studiu făcut de Greyling în România anul trecut arată că liderii organizațiilor cu care au discutat consideră că frame-ul de ESG va deveni foarte important în anii următori. Avem și exemplul Autonom, o companie românească de mobilitate, pur antreprenorială, care a emis obligațiuni strâns legate de obiective de sustenabilitate (Sustainability-Linked Bonds, „SLB”).

5. În lidership, preocuparea pentru a face ceva sustenabil, pe termen lung, în acord cu societatea din jur, nu mai e ceva marginal în strategiile de business, ci ocupă locul central. Asta cer piețele, asta cer clienții, asta cere societatea. Este de așteptat ca tot mai multe companii care își gândesc strategiile pe termen lung și doresc să aibă un impact pozitiv în comunitatea din care fac parte să fie tot mai atente la ce înseamnă ESG, la framework-ul și orientările cu care vine la pachet. Probabil că va fi considerat inadmisibil pentru un lider să nu cunoască acest trend. 

6. Liderii se vor folosi tot mai mult de tehnologie în luarea deciziilor majore. Sunt tot mai multe inițiative în mediul de business care se bazează pe algoritmi și folosirea datelor, combinate cu intuiția, cunoștințele specifice unui lider și abilitățile care ne diferențiază (empatie, inteligență emoțională). În 2014, un fond de investiții din Hong Kong, Deep Knowledge Venture, a adus în board-ul companiei un robot AI, pe nume Vital, care să-i ajute pe directori să ia decizii, fiindcă avea abilitatea de a analiza un volum uriaș de date într-un timp foarte scurt, și să semnalizeze niște tendințe pe care piața le poate urma. Vital a devenit parte din procesul lor de a găsi și de a analiza oportunități de investiții. CEO-ul de la Salesforce, Marc Benioff, povestea în urmă cu 3 ani că și ei au un robot, pe nume Einstein, inclus în procesul de luare a deciziilor. De fiecare dată când executivii companiei își prezintă planurile pentru anii următori, nu ezită să-l întrebe și pe Einstein. Se întâmplă chiar să se contrazică, adică Einstein să le spună că, pe baza datelor pe care le are, ceea ce-și propun e imposibil. Concluzia este că liderul viitorului va trebui să combine mult mai bine aceste două aspecte: să știe când să capitalizăm pe baza abilităților noastre umane (inteligență emoțională, creativitate, intuiție) și când să luăm decizii pe baza datelor furnizate de tehnologie. 

Mai multe informații despre Diana Stafie, Foresight Strategist, și despre compania sa:

Pe LinkedIn, Facebook și pe site-ul companiei sale, Future Station

Află ce înseamnă foresight și citește mai multe pe acest subiect:

Foresight (strategia prospectivă) înseamnă explorarea participativă a viitorului pornind de la premisa că viitorul nu este nici linear, nici predeterminat. În articolul scris de Diana pentru republica.ro vezi cum integrezi incertitudinea viitorului în strategia ta câștigătoare.

Resurse despre ESG (Environmental, Social & Governance):

Raportul „New collectivism: building better business” realizat de Grayling, care subliniază schimbările de atitudine din rândul liderilor de afaceri, de la abordarea axată „exclusiv pe profit” din anii ’70–’80 la cea actuală, când companiile conștientizează tot mai mult rolul extins pe care îl au în societate

Articolul „Environmental, Social and Governance (ESG) Criteria” de pe Investopedia, care lămurește ce este cu acest set de standarde și cum îl folosesc companiile pentru a avea impact concret în chestiuni de mediu, sociale și de bună guvernanță

Articolul „10 ESG Questions Companies Need to Answer” publicat de Harvard Business Review pe 3 ianuarie 2022.

Oameni și companii menționate în interviu:

Citește articolul lui Milton Friedman din 1970 „A Friedman doctrine – The Social Responsibility Of Business Is to Increase Its Profits” și un articol recent, „What is the Business of Business?”, în care vedem cum au evoluat, de fapt, lucrurile, în acești 50 de ani.

Mastercard a anunțat că de anul acesta își leagă bonusurile liderilor organizației de obiective ESG.

Află mai multe despre compania românească Autonom, cel mai important jucător independent de pe piețele de leasing operațional și servicii de închirieri auto din România, care a finalizat cu succes la finalul lui 2021 plasamentul privat al primei emisiuni de obligațiuni corelate cu obiective de sustenabilitate (Sustainability-Linked Bonds – SLB), în cadrul unui program de ofertă de obligațiuni aprobat pentru prima dată de ASF.

Fondul de investiții Deep Knowledge Venture din Hong Kong a făcut senzație în urmă cu câțiva ani când a anunțat că a adus în board-ul companiei un robot AI, Vital, care să ajute echipa de directori să ia decizii privind oportunitățile de investiție care au cea mai mare probabilitate de a fi profitabile. Între timp, în echipa DKV au mai fost cooptați alți trei roboți – Fintech AI, Spock și Nanotech AI.

Urmărește pe YouTube conversația pe care a avut-o Klaus Schwab cu Marc Benioff, CEO-ul Salesforce, despre „Digital Trust and Transformation” în cadrul Forumului Economic Mondial din 2019.

---

Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații. 

Pentru conversații cu antreprenori, sociologi, psihologi și alți oameni destoinici și interesanți despre business, leadership, performanță și natura umană, abonați-vă la podcastul Vast and Curious în Soundcloud, Apple, Stitcher, Spotify. O dată la două săptămâni, punem la un loc câteva texte, idei, cărți atent selectate despre antreprenoriat, leadership, business și natura umană. Abonați-vă la newsletter pentru a le primi, aici.