În general, interviurile mele fac parte din categoria lecturilor lungi, în care întrebările ”sapă” în detalii despre decizii, alegeri dificile, gândire strategică și experiență de viață. Conversațiile durează, uneori, ore în șir și ating subiecte și unghiuri noi și neobișnuit de personale.

Acesta este, însă, un format mai scurt. Pleacă de la o întrebare foarte concretă, care fie preocupă un număr mare de oameni, fie e legată de o temă care mă preocupă pe mine cu deosebire într-un anumit moment.

Ideea acestui gen de conversații scurte mi-a venit într-o discuție cu Dan Șucu, fondatorul Mobexpert. Mi-a spus, la un moment dat, că ”orice temă ți-ar da bătăi de cap, poți fi convinsă că cineva a rezolvat-o înaintea ta”.

Tema acestei scurte conversații cu Bogdan Georgescu, fondatorul Bookster, este ”cum alegi ce idee sau oportunitate să dezvolți și la care să renunți?”. Presupunând că te afli, deja pe un drum, și că în calea ta apar fel de fel de idei, ar trebui să le spui da sau nu? Și pe ce bază?

Este, cumva, o continuare a discuției despre cum munca poate sta în calea a ceea ce aspirăm să facem. Și este o întrebare importantă, o dată ce realizăm că nu toate oportunitățile sunt egale și că măiestria stă în renunța la ceva, nu în a avansa câte un milimetru într-o mie de direcții.

După știința mea, Bogdan este unul dintre cei mai ”concentrați” antreprenori: după încercări și experimente în direcția unor oportunități care păreau teribil de interesante pentru Bookster, a ales (cel puțin pentru moment) să se abțină de la a mai testa orice idee nouă. ”Am înțeles” spune ”că diversificarea este interesantă, dar dacă știi ceva bine, e bine să faci bine acel ceva”.

Bookster este o companie creată în 2013 care închiriază cărți către aproape 40.000 de angajați din mai mult de 350 de organizații din România.

O idee bună e cea care aduce valoare clientului. Cu cât îți este mai clar ce valoare aduci, cu ce efort și cum măsori, cu atât e mai simplu să iei decizii.

Despre momentul în care îți vin idei noi

”Când începi un business – sau un proiect – îți vin multe idei noi pe parcurs. Pot fi mici adăugiri, mici devieri de la linia principală, așa cum au fost, pentru noi, seminariile sau cursurille în companii. Sau devieri majore, așa cum a fost ideea de ”Bookster pentru școli”.

Tentația de a încerca lucruri noi este foarte mare, mai ales pentru că nu știi niciodată dacă ideile sunt mici sau mari, până nu le încerci. Dar e foarte important să îți fie clar ce dorești cu adevărat să faci. ”Farul” nostru este ce aduce valoare pentru client.”

”Poate că îți vin idei frumoase și le faci, pentru că sunt faine, dar fără să ai o confirmare clară de la client că aduc valoare. Cu cât îți e mai clar ce valoare aduci clientului și cum măsori, cu atât e mai simplu să iei deciziile corecte”.

De ce a renunțat la idei mici și interesante

”Am creat Cluburi de lectură pentru oamenii care închiriază cărți de la Bookster. După primele două sau trei, am realizat că un club bun are cinci sau șase membri. Aveam, la acea dată, 3.000 de abonați. Am creat un sistem de înscriere pentru club și aveam, evident, liste uriașe de așteptare. În acel moment ne-am dat seama că nu avem niciun răspuns la întrebarea ”cum vom face un sistem pentru toți abonații noștri când vom avea 6.000?”. Am spus că vom schimba sistemul cu unul în care avem ambasadori care dezvoltă cluburi de lectură în companii.”

”Apoi am avut un a-ha mare: ne-am dat seama că, până la urmă, clientul nostru este compania, nu cititorul. Clienții noștri nu apreciau în mod deosebit cluburile de lectură. Era genul de inițiativă cu impact mic și efort mare.”

”Folosim frecvent acest instrument, analiza efort/impact. Îți dai seama ușor. Există situații în care nu e chiar atât de clar nici efortul, nici impactul. În situații din acestea, nici măcar nu mergem cu ideea mai departe. Dacă e cât de cât clar, testăm, ca în cazul clubului de lectură. Acolo am înțeles că efortul era mare, iar impactul era și el important, dar nu pentru client.”

O idee cu care am continuat

”Am încercat cu o groază de instrumente și idei pentru echipele de management. Am tot testat cărți cadou, rapoarte frumoase, torturi aniversare… Tortul, am constatat, are cel mai mare impact. De ce le-a plăcut? Pentru că îl pot mânca împreună cu mai mulți oameni, se adună, discută, sunt împreună.”

”Când am găsit o idee bună, petrecem foarte mult timp în încercarea de a face lucrurile mai eficient. De exemplu, am automatizat povestea cu tortul, care se trimite acum direct de la firma de torturi.”

De ce am renunțat la unele idei majore

”Am vrut să facem Bookster pentru copii. Părea o idee teribil de bună, din toate punctele de vedere. Ne duce mai departe misiunea. Am testat în câteva școli și au fost entuziasmați. Dar, deși pare similar, modelul de business era complet diferit. Alte cărți, alt sistem de comunicare, nu știam cum ar funcționa.”

”O idee nouă este precum o afacere nouă: te uiți cât de mare e piața, cât investești, cam ce venit ai putea avea. Piața, în cazul școlilor, era neclară: cele private erau atractive, dar nu destule pentru ca modelul să stea în picioare; în cele publice, unde sunt foarte mulți copii, nu aveam nicio idee cum am putea ajunge.”

”Ori de câte ori analizăm idei noi importante, ne punem două întrebări: știm noi să facem acest lucru? Și cât de mare este piața?”

__________________________

Ce să explorați mai departe:

• Interviul în care Bogdan povestește cum a fondat Bookster și cum arată în interior o organizație care tolerează greșelile, inovează și crește accelerat: Cum creezi o idee bună.
• Această foarte scurtă secvență video, în care explică rolul greșelilor în inovare: Cum inovăm greșind mult. 

__________________________

Dacă v-a fost de folos acest format scurt de know-how, dați-mi de știre în comentarii de ce și cum și care sunt soluțiile și ideile voastre. 

Dacă aveți întrebări despre cum să faceți lucrurile mai bine, sau cum să rezolvați o anumită problemă, dați-mi de asemenea de știre. 

Și o scurtă notă de subsol: o idee, soluție sau formulă care funcționează pentru un anumit antreprenor nu e o soluție universală, ci doar o posibilă variantă de testat și explorat, o posibilitate printre altele.